REPER21

Ne bucurăm să dezbatem despre la următoarea întâlnire de la Serile Climei, o inițiativă a Studii de mediu si dezvoltare durabila - Masterat SNSPA la dezvoltarea căreia am contribuit și noi acum câțiva ani împreună cu prietenii de la Terra Mileniul III!

Așa că dacă vreți să aflați mai multe despre acest cadru european de sensibilizare și acțiune climatică, actorii și provocările sale, vă așteptăm cu drag pe 6 iunie, pe Zoom, de la 18.30!

continuă cu o nouă dezbatere! Discutăm despre Pactul Climatic European în România cu Ana-Maria Paladus, de la Asociația REPER21. 🌿

🗓️ A treia dezbatere Serile Climei din 2026:
📅 miercuri, 3 iunie 2026
🕡 18:30
💻 online, prin Webex

Pactul Climatic European este o inițiativă a Comisiei Europene🇪🇺 prin care cetățenii UE pot deveni actori activi ai tranziției verzi, pentru un viitor modern, competitiv și sustenabil.

Ana-Maria Marinescu-Pălăduș este expertă în schimbări climatice, limite planetare și Antropocen, cu o experiență de peste 20 ani în coordonarea de proiecte europene și naționale dedicate tranziției ecologice și implicării comunitare. Este vicepreședintă în cadrul REPER21, unde coordonează în România activitățile Pactului Climatic European. Din acest rol, facilitează din 2023 un ecosistem de peste 50 de ambasadori, ambasadoare și parteneri ai Pactului care au realizat împreună peste 25 de evenimente naționale de sensibilizare privind schimbările climatice cu peste 500 de cetățeni.

🔎 În dezbaterea de miercuri, vom explora contextul în care se implementează Pactul Climatic European, oportunitățile și barierele specifice inițiativei, dar și rezultatele acesteia.

📝 Participarea la dezbatere se realizează prin completarea următorului formular:
👉 https://forms.gle/kLEg6bjKXKPh4moE7

🎓 Vrei să afli mai multe despre masteratul nostru?
👀 Urmărește pagina ! În curând vom dezvălui mai multe detalii despre Serile Climei și despre alte activități ale Masteratului în Studii de Mediu și Dezvoltare Durabilă.
🔗 Află mai multe: https://www.politice.ro/ro/msmdd
💬 Sau scrie-ne direct pe chat – suntem aici!

🌱

Azi ne vedem de la 14.00 live pe pagina Bankwatch Romania la lansarea oficială a celui mai nou program al nostru prin care dezvoltăm un instrument inedit de democrație deliberativă, Convențiile Cetățenești Locale (CCL)!

Inspirate din tradiția franceză, CCL-urile vor permite comunităților locale din țara noastră să aibă parte de un cadru legitim de dezbatere și deliberare pe teme de mediu, atât într-o perspectivă reactivă, când sunt aspecte de apărat, cât și într-una apreciativă, pro-activă, atunci când o comunitate are atuu-uri naturale slab valorizate.

Testăm acest instrument în 9 comunități diverse din țară, iar la evenimentul de azi veți avea ocazia să le cunoașteți atât pe ele, cât și pe o parte din echipa proiectului:
🎙 Vlad Popescu - Director Bankwatch Romania
🎙 Ana-Maria Paladus - Vicepreședintă REPER21
🎙 Oana Neneciu - Directoare executivă Ecopolis
🎙 Madalina Ene - Directoare executivă Fundația PACT
alături de 🎙 Raul Pop, Secretar de Stat Ministerul Mediului

Proiectul este finanțat prin Programul de Implicare Civică (www.elvetiaromania.ro), sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

📢 Mâine, 27 mai, lansăm proiectul „Rădăcini locale, soluții naționale - Convenția Cetățenească pentru Mediu" și te vrem alături de noi!

În România, multe comunități se confruntă cu probleme serioase de mediu - poluare, deșeuri, spații verzi distruse - dar nu au întotdeauna instrumentele sau sprijinul necesar să le abordeze eficient. Proiectul nostru pornește tocmai de aici și propune un model concret de participare cetățenească: Convențiile Cetățenești Locale (CCL)!

Inspirat din modelul francez și adaptat la realitățile din România, acest instrument pune cetățenii în centrul procesului - ei se informează, dezbat și propun soluții pentru provocările de mediu din comunitățile lor. Vom pilota modelul în nouă comunități din toată țara, de la sate mici la cartiere din orașe mari.

Pe 27 mai, de la 14:00, vă așeptăm pe pagina noastră pentru lansarea evenimentului în format livestream. Ne vor vorbi:

🎙 Vlad Popescu - Director Bankwatch România
🎙 Raul Pop - Secretar de Stat, Ministerul Mediului
🎙 Ana-Maria Pălăduș - Vicepreședintă REPER21
🎙 Oana Neneciu - Directoare executivă Ecopolis, alături de reprezentanții celor nouă Convenții Locale
🎙 Mădălina Ene - Directoare executivă Fundația Pact

Evenimentul include și o sesiune de întrebări și răspunsuri deschisă publicului.

📲 Urmărește live-ul pe pagina noastră și lasă întrebările tale în comentarii - te așteptăm!
Proiect finanțat prin Programul de Implicare Civică, sprijinit de Contribuția Elvețiană cu scopul de a reduce disparitățile economice și sociale în UE. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Elveției.

Programul de Implicare Civică
Află mai multe accesând www.elvetiaromania.ro

🌊 Următoarea ediție a Clubului de carte de mediu ne poartă spre oceane!

Vom citi și discuta „Oceanul - ultimul tărâm neîmblânzit”, de David Attenborough și Colin Butfield, apărută și în limba română la Humanitas.

Pe 8 iunie celebrăm Ziua Mondială a Oceanelor, iar noi continuăm conversația despre frumusețea, fragilitatea și importanța lor la următoarea întâlnire a Clubului:
📅 25 iunie
🕡 ora 18:30
📍 Seneca AntiCafe

Clubul de carte de mediu este o inițiativă voluntară organizată sub egida Pactului Climatic European de către echipele REPER21, Seneca AntiCafe, Librairie Kyralina, Mai bine, susținută de ambasadorii Pactului Emil Zorila, Mihail Caradaica și ambasadoarea Anca Elena Gheorghică.

Ce faceți pe 23 mai? Haideți cu noi la , organizată de ferma bio&co, pentru activități și hrană bună și cu sens, pentru toată familia!

În cadrul evenimentului, echipa REPER21 și comunitatea Pactului Climatic European vă propun un atelier de reflecție-acțiune, "𝐇𝐫𝐚𝐧𝐚 𝐜𝐚 𝐫𝐞𝐥𝐚𝐭𝐢𝐞. 𝐄𝐱𝐩𝐥𝐨𝐫𝐚𝐫𝐞 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐭𝐢𝐯𝐚".
Explorăm în cadrul acestuia ce fel de relație cu oamenii și cu natura construim prin felul în care producem, distribuim și consumăm hrana printr-un proces participativ, ghidați de ideea că hrana nu este doar un act biologic, ci unul profund relațional, cu natura, cu ceilalți și cu noi înșine.

Pornind de la experiențele concrete ale participanților, vom identifica tensiunile actuale din sistemul alimentar și vom explora, printr-un exercițiu de imaginație colectivă, trei posibile direcții de evoluție până în 2040: hrana ca marfă, hrana ca sistem de control și hrana ca relație vie și regenerativă.
Atelierul se adresează adulților interesați de alimentație, mediu, comunitate și schimbare socială, fie că sunt deja implicați sau doar încep să își pună întrebări.

Participarea la întreaga zi se face pe bază de înscriere, link în comentarii. Copiii sub 8 ani au gratuitate, pentru restul se percepe o taxă de înscriere modică, care acoperă prânzul comunitar.

9 Mai. La mulți ani, Europa!

Mai mult decât o instituție, sărbătorim un vis! Visul unui continent solidar, cu o cultură comună a dialogului și un proiect politic emancipator!

Uniunea Europeană nu este nici bună, nici rea prin ea însăși. Este un cadru. Și valorează exact cât și cm știm să îl folosim.

Angajamentul climatic al Uniunii Europene va fi pe măsura presiunii, imaginației și curajului nostru civic. Cât îndrăznim să îi cerem și cât ne asumăm să îl modelăm!

Deci, haideți să facem din Uniunea Europeană un actor real, puternic al luptei pentru climă! Ține de noi, cetățenii ei!

An după an, Bucureștiul își dă recordurile peste cap. Insula de căldură urbană se adâncește, valurile de caniculă se lungesc, iar infrastructura cedează sub presiuni pentru care nu a fost gândită acum o jumătate de secol. Întrebarea nu mai este “dacă” vom ajunge la 50°C, ci “cum” construim un oraș capabil să răspundă acestui viitor pe care criza climatică îl conturează deja.

Și dacă tot trebuie să ne pregătim, de ce să nu o facem astfel încât viața în oraș să devină chiar mai bună decât cea prezentă? Mai multă umbră, mai multă vegetație, spații naturale și conviviale în care oamenii se simt bine. O relație mai sănătoasă cu natura, dar și între noi. climatică nu este doar un răspuns reactiv la criză: poate fi ocazia pentru a regândi fundamental felul în care trăim împreună.

Pe 28 aprilie, la ARCUB, am desfășurat atelierul „București la 50°C", alături de 35 de persoane din comunitatea Pactului Climatic din România și de la Fundația Comunitară București (FCB), dar și câțiva reprezentanți ai autorităților publice. Atelierul a fost organizat cu sprijinul ambasadorului Pactului, Bogdan Dragnea. Discuțiile au valorificat munca de teren a comunității Pactului Climatic European - coordonată în România de REPER21 - și a Platformei de Mediu București. În spatele acestor experiențe stă multă energie, dar și mulți oameni și resurse importante. Atelierul ne-a arătat cm să le aducem într-o direcție comună!

Tot acum, FCB a anunțat lansarea unui proces de collective impact dedicat rezilienței climatice a Bucureștiului - pe modelul „Dâmbovița apă dulce". Procesul va fi susținut strategic de REPER21 și de comunitatea Pactului Climatic din România și își propune să adune parteneri din domenii complementare.

În acest proces, REPER21 propune tuturor actorilor implicați o abordare , bine fundamentată. Pentru a regândi urban pe măsura provocărilor, avem nevoie de mai mult decât soluții punctuale. Avem nevoie de un limbaj comun care să distingă și să înțeleagă mizele. Trei concepte ne ajută: (capacitatea sistemului urban de a încasa șocuri fără să le simtă ca atare); (capacitatea de a-și păstra funcțiile esențiale în urma perturbării și de a se reorganiza după ea); (capacitatea orașului de a învăța din șocuri și de a ieși mai capacitat din ele). Un oraș care doar suspendă activitatea când vine canicula și o reia după ce aceasta trece, nu este nici robust, nici rezilient – este doar un oraș care repetă aceleași gesturi, an după an. Provocarea reală este să trecem de la reacții reflex, la transformare.

Mulțumim partenerilor Pactului - Seneca AntiCafe, Climato Sfera, Ateliere Fara Frontiere (cu bio&co) - pentru prezentarea experiențelor privind rolul spațiilor terțe climatice, depermeabilizarea solurilor și autonomia alimentară. Și mulțumim ambasadorilor Pactului pentru contribuții: Matei Lostun, Ioana Maria Petrescu, Cristina Baltoi, Emil Zorila și Charles Berville!

La Vintilă Vodă, mini-caravana noastră de dezbatere privind reziliența climatică în rural, demarată la Pietrari, a căpătat o formă diferită, dar la fel de ancorată în realitatea locului, fiind găzduită într-un spațiu care, poate mai mult decât oricare altul în mediul rural, adună oamenii laolaltă: .

Discuția a fost una caldă, pornind - la fel ca la Pietrari - de la ceea ce există deja și funcționează în comunitate. Au ieșit la suprafață lucruri esențiale, dar adesea invizibile: relațiile dintre oameni, disponibilitatea de a ajuta, unor moduri de viață mai puțin dependente de consum, legătura directă cu natura și cu ritmurile ei.

Un rol central în această întâlnire l-a avut preotul comunității, Liviu Pîrlog, o persoană care cunoaște oamenii, le înțelege nevoile și reușește să creeze un spațiu de încredere pentru dialog. Prezența sa a dat credibilitate întâlnirii și a făcut posibilă o conversație în care dimensiunea științifică a schimbărilor climatice s-a întâlnit cu cea spirituală, într-un limbaj comun despre grijă și responsabilitate.

Discuțiile au conturat o comunitate care, deși se confruntă cu provocări - de la schimbări climatice (manifestate mai ales asupra pomilor fructiferi din zonă) la transformări sociale - păstrează resurse importante: cunoaștere locală, practici agricole, solidaritate și un anumit tip de simplitate care poate deveni, în contextul actual, un avantaj real. În același timp, a apărut nevoia de a întări aceste legături și de a crea mai multe ocazii de întâlnire și colaborare.

De altfel, aceasta a fost una dintre cele mai valoroase concluzii ale întâlnirii: faptul că reziliența se construiește prin soluții tehnice, dar mai ales prin relații, iar spații precum biserica, alături de oameni-cheie din comunitate, pot juca un rol esențial în a ține aceste relații vii și active.

Pentru că este o minunăție de carte și la ediția din aprilie nu ne-am săturat de dezbătut în jurul ei despre feminism, botanică, revoluția industrială, relații de familie, iubire și câte și mai câte, la următoarea întâlnire de la de mediu dezbatem tot cartea „𝐒𝐞𝐦𝐧𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐚 𝐭𝐮𝐭𝐮𝐫𝐨𝐫 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫” a lui Elizabeth Gilbert.

Ne vedem pe 21 mai de la 18.00 (atenție, nu 18.30!) la Seneca AntiCafe la noi reflecții despre această bijuterie de carte și la un moment de celebrare împreună al Sfinților Constantin și Elena :)

Clubul de carte de mediu este o inițiativă voluntară organizată sub egida Pactului Climatic European de către echipele REPER21, Seneca AntiCafe, Librairie Kyralina, Mai bine, susținută de ambasadorii Pactului Emil Zorila, Mihail Caradaica și ambasadoarea Anca Elena Gheorghică.

Biblioteca de Lucruri Pietrari a găzduit o dezbatere sub egida pe 21 aprilie pe tema rezilienței climatice din rural și al rolului bibliotecilor și ce experiență a fost!

Biblioteca din Pietrari este un loc care îți schimbă puțin perspectiva chiar de la intrare pentru că rafturile sale spun povești și susțin inițiative, ca un veritabil „al treilea loc” al comunității, în care oamenii, mai ales tinerii, vin să împrumute cărți, obiecte sau pur și simplu să petreacă timp unii cu ceilalți.
Gazda noastră, Popescu Crina, ambasadoare a Pactului, a creat și coordonează acest spațiu viu, în care educația ecologică se întâmplă natural și unde o bancă de semințe stă la fel de firesc lângă rafturile de cărți.

Întâlnirea noastră despre reziliența comunitară, cu accent pe cea climatică, a reunit peste 20 de oameni, de la primarul comunei și cadre didactice, la bibliotecari din zonă și persoane implicate în viața comunității, care au adus în atelier idei, experiențe trăite, exemple concrete și pentru locul în care trăiesc.

Discuția a pornit de la ceea ce există deja și funcționează în comunitate, într-un demers , pe care îl practicăm sistematic în REPER21: relațiile de întrajutorare, obișnuința de a lucra pământul și de a produce hrană local, cunoașterea transmisă între generații, dar și existența unor oameni-cheie în comunitate care mobilizează, conectează sau pur și simplu țin lucrurile în mișcare. S-a vorbit și despre ritmul mai așezat al vieții rurale, care permite adaptare și observație, dar și despre resursele naturale încă accesibile, toate acestea conturând o formă de reziliență deja prezentă, chiar dacă nu este mereu numită astfel.

Pornind de la aceste atuu-uri, ne-am imaginat apoi cm ar arăta comunitatea peste 10 ani dacă ele ar fi cultivate conștient: un sat în care oamenii sunt mai conectați între ei, în care tinerii sunt ascultați și găsesc motive reale să rămână sau să revină, în care adaptarea la schimbările climatice nu vine din soluții externe, ci din combinarea inteligentă a cunoașterii locale cu informații noi. Au apărut imagini despre grădini mai reziliente, despre pășuni întreținute de animale diverse, despre o economie bazată mai mult pe troc, circularitate, tradiții și gastronomie locală, despre poteci tematice care leagă oamenii de natura și teritoriul pe care îl locuiesc.

În acest peisaj, este un un spațiu în care informația devine accesibilă, unde oamenii se pot întâlni fără presiune, unde pot învăța unii de la alții, în special intergenerațional, și unde pot începe inițiative mici, dar relevante, de la ateliere practice și întâlniri tematice, până la schimburi de semințe, obiecte sau cunoștințe. Practic, un loc în care reziliența prinde formă, încet și concret.

Un rol aparte în întâlnire l-a avut Matei Lostun, unul dintre cei mai tineri ambasadori ai Pactului, care a adus în conversație o perspectivă necesară despre cm se vede viitorul din ochii generației sale, ce i-ar face pe tineri să rămână sau să se întoarcă și cm ar putea arăta pentru ei un spațiu precum biblioteca.
Ne-am bucurat să avem alături și colegele de la EUROPE DIRECT Vâlcea care ne-au împărtășit despre rolul acestor antene ale Comisiei în teritoriu!

În REPER21, lucrăm de mult timp pe tema comunitare, în special cea climatică. Credem că adaptarea la provocările climatice, energetice, de biodiversitate, de echitate și geopolitice ale societăților noastre nu trebuie să însemne doar , ci poate oferi oportunități pentru construcția unei mai bune a vieții pentru oameni și toate ființele vii.

În aprilie, organizăm trei dezbateri pe această temă: două în mediul rural și una la București, la finalul lunii.

Pornim din pentru că unele sate au încă diverse atuuri prețioase: natură, coeziune socială, autonomie alimentară, infrastructură comunitară vie (precum Biblioteca de Lucruri Pietrari ). Vrem să explorăm împreună cm aceste resurse se pot transforma în acțiuni concrete de construcție a rezilienței și cm pot inspira, la rândul lor, comunitățile urbane.

Ne vedem deci
📅 21 aprilie la 13.00 la 📌 Pietrari
📅 22 aprilie la 11.00 la 📌 Vintilă Vodă

Dați share dacă cunoașteți oameni din zonă sau pasionați de subiect!