Retro IT

8 ani...

Astăzi muzeul împlinește 8 ani... Parcă ieri povesteam cu un prieten care m-a anunțat că se mută la București și că spațiul pe care îl ocupa în centru rămâne vacant... Și atunci, de nicăieri, fără vreun plan anterior, BOOM! „Iau spațiul și fac muzeu.” Au urmat 3 luni de renovat, frecat, șlefuit pereți, făcut mobilier... și, pe 18 iunie 2018, marea inaugurare... Erau 2 camere, aproximativ 70 mp și câteva exponate...

8 ani...

Am trecut de la 70 mp la 300 mp (cu escală 3 ani la 200 mp), de la câteva exponate răsfirate pentru a umple locul, la înghesuială maximă... de la a aduna ocazional, la a colecționa full-time... de la a cumpăra din banii disponibili, la a cumpăra și apoi a-mi sparge capul de unde scot banii... de la obiecte de câteva zeci de lei, la obiecte de câteva sute sau mii de euro... de la a avea câteva obiecte expuse, la a avea primul model de portabil, primul laptop, primul palmtop, primul procesor, primul calculator personal, primul mouse modern... back to the roots...

8 ani...

Cel mai mândru sunt de cm a crescut colecția de calculatoare românești: când am deschis aveam vreo 7-8, acum am trecut de 50... Am reușit, cu foarte mari eforturi, să găsesc cam tot ce se putea găsi... și chiar câteva despre care nu știam că există.... Iar de acum o să mă focusez pe scrisul acelei cărți despre calculatoarele românești cu care vă tot ameninț de vreo 3 ani. :)

8 ani...

Datorită muzeului am ajuns să interacționez direct sau indirect și să schimb idei cu oameni cu care nici măcar nu sunt în același univers. Am avut onoarea să cunosc oameni care au redefinit realitatea în care trăim, care au proiectat exponatele pe care le am în muzeu... Am ajuns să stau la povești cu oameni din vreo 30 de țări... povești care s-au întins, în unele cazuri, și pe durata a 5 ore...

8 ani...

Fiind economist de felul meu, trebuie să ajungem și la partea de bilanț despre care nu ne place să vorbim... partea financiară... Multă lume mă întreabă: „Dar îți merită?” sau „Ție ce îți iese?”. Fiind cu intrare liberă, evident nu se pune problema de a merita, financiar vorbind... „Meritatul” vine din altă direcție...

Când te sună din partea unui grup de elevi din Serbia care vor să vină în excursie în Arad, cu autocarul, special pentru muzeu... sau când te sună cineva să te anunțe că se grupează 9 oameni în 2 mașini și vin câteva sute de kilometri pentru muzeu... sau când sunt solicitat pentru un reportaj sau un interviu în presă... sau când, datorită muzeului, reușesc să impulsionez pe alții să se apuce de colecționat sau să viseze (măcar) la a deschide un muzeu...

Revenind la latura materială, în 8 ani muzeul m-a costat cam cât un apartament cu 2 camere... Aș schimba aventura de 8 ani pe un apartament cu 2 camere? **NICIODATĂ!**

8 ani...

Complimentul maxim primit pentru muzeu, și 100% nu e ceva la care să vă așteptați, a venit de la o doamnă, undeva pe la 40+ de ani, a-tehnică, care mi-a spus: „Nu am crezut că voi putea asculta o oră și jumătate turul unui muzeu tehnic și să nu mă plictisesc, ba chiar să fie interesant.”

8 ani...

Încheiem această retrospectivă cu mulțumiri pentru toată lumea: pentru cei care mă ajută lunar pe Patreon, pentru cei care au donat diverse obiecte sau bani, pentru cei care mă ajută cu reparații, pentru cei care au vizitat muzeul, pentru cei care mă urmăriți pe Facebook și tot așa...

❤

Pentru că nici noi, nici ei nu ne-am calificat la Campionatul Mondial de Fotbal, am lăsat fotbalul deoparte și am ales să vorbim despre calculatoare vechi, despre Italia și România, dar și despre viață în general.

O întâlnire frumoasă cu un grup de studenți italieni aflați la studii în Arad prin programul Erasmus.

A treia personalitate care își găsește locul în „Wall of Fame” la muzeu este Vint Cerf.

Născut în 1943, Vint Cerf este un informatician american, recunoscut la nivel mondial drept unul dintre „părinții Internetului”. În anii 1970, împreună cu Bob Kahn, a proiectat protocoalele TCP/IP, care permit calculatoarelor și rețelelor din întreaga lume să comunice între ele și care reprezintă fundamentul Internetului modern.

De-a lungul carierei sale, Vint Cerf a contribuit la dezvoltarea și standardizarea tehnologiilor de comunicații digitale, având un rol esențial în transformarea Internetului dintr-un proiect de cercetare într-o rețea globală accesibilă miliardelor de oameni. A ocupat funcții de conducere în organizații și companii de prestigiu și s-a implicat în numeroase inițiative dedicate extinderii accesului la Internet și promovării inovației tehnologice.

Pentru realizările sale excepționale, a primit numeroase premii și distincții, inclusiv prestigiosul ACM Turing Award, considerat echivalentul Premiului Nobel în domeniul informaticii. Numele său rămâne strâns legat de una dintre cele mai importante revoluții tehnologice ale epocii moderne.

Mini expo la Pecica, în cadrul celei de-a XXII-a întâlniri transfrontaliere a radioamatorilor 📻 Dacă aveți drum, va aștept mâine la o poveste.

A doua persoană omagiată in cadrul "Wall of Fame" la muzeu este Federico Faggin – omul care a pus un computer pe un cip.

Puțini oameni au influențat lumea digitală atât de profund precum Federico Faggin. Fizician și inginer italian, născut în 1941 la Vicenza, Faggin este considerat unul dintre părinții revoluției informatice moderne.

În 1971, la Intel, el a condus proiectarea și realizarea lui Intel 4004, primul microprocesor comercial din lume – un moment care a schimbat pentru totdeauna istoria tehnologiei. Pentru prima dată, puterea de calcul a unui computer a fost concentrată într-un singur cip, deschizând drumul către calculatoarele personale, telefoanele inteligente și întreaga eră digitală de astăzi.

Contribuțiile sale nu s-au oprit aici. Faggin a participat la dezvoltarea procesoarelor Intel 8008 și 8080, a fondat compania Zilog și a creat celebrul procesor Z80, unul dintre cele mai influente cipuri din istoria calculatoarelor. Mai târziu, a cofondat Synaptics, compania care a popularizat touchpad-ul folosit pe milioane de laptopuri.

Astăzi, numele lui Federico Faggin ocupă un loc de onoare în istoria informaticii, alături de marii pionieri care au transformat computerele din mașini uriașe în instrumente accesibile fiecăruia dintre noi.



P.S. Poza cu autograf este o celebră caricatură din acea perioadă, și simbolizează ascensiunea procesorului Z80 și declinul lui Intel 8080. Creat de Federico Faggin după plecarea sa de la Intel, Z80 este reprezentat asediind fortăreața 8080, o metaforă a succesului său comercial și tehnologic.

Am ajuns la 3000 de urmăritori pe această pagină! ❤️

Pentru un muzeu independent dedicat istoriei calculatoarelor, fiecare follow, distribuire, comentariu și vizită înseamnă enorm.

Vă mulțumim tuturor pentru susținere și pentru că ne ajutați să păstrăm vie povestea tehnologiei care a schimbat lumea.

Spre următorii 3000! 🚀

Profitând de un perete puțin mai liber din muzeu, am început să organizez un „Wall of Fame”.

Prima personalitate omagiată este domnul Jean-Daniel Nicoud, una dintre figurile marcante ale informaticii mondiale.

Am avut onoarea să îl cunosc pe Jean-Daniel Nicoud în toamna anului 2024, în urma unei invitații de a vizita EPFL și Musée Bolo din Lausanne. A fost una dintre acele ocazii rare, care apar poate o singură dată în viață și care îți schimbă perspectiva asupra lumii.

Discuțiile purtate pe parcursul a două zile nu au reprezentat doar o lecție de știință, ci și o incursiune în modul în care gândesc marii inovatori ai lumii – oameni care au reușit să schimbe cursul tehnologiei. Deși este unul dintre pionierii informaticii moderne, am fost impresionat de modestia cu care vorbește despre realizările sale, dar și de bucuria și răbdarea cu care le împărtășește celor din jur.

Inginer și cercetător elvețian, profesor și conducător de doctorate la EPFL Lausanne, Jean-Daniel Nicoud a contribuit la dezvoltarea microinformaticii și a unor tehnologii care au influențat calculatoarele moderne. Printre realizările sale se numără proiectarea unuia dintre primele calculatoare portabile, Scrib, distins în 1978 cu premiul „Design Award” la Western Electronics Show and Convention (WESCON) din San Francisco.

De asemenea, împreună cu André Guignard, a creat celebrul „Depraz Mouse”, considerat primul mouse modern, care utiliza senzori optici în locul potențiometrelor mecanice folosite de modelele anterioare. Ulterior, această tehnologie a fost preluată și comercializată de Logitech sub numele Logitech P4.

Totodată, Jean-Daniel Nicoud este cunoscut pentru dezvoltarea familiei de calculatoare Smaky, unul dintre cele mai inovatoare proiecte europene de microinformatică din anii ’70 și ’80, cu o contribuție importantă la educația digitală și la dezvoltarea tehnologiei informatice în Europa.

Prin activitatea sa de cercetare, inovație și educație, Jean-Daniel Nicoud și-a câștigat un loc de onoare în istoria informaticii, contribuind la transformarea computerului într-un instrument mai accesibil și mai ușor de utilizat.

Avem pasionați de șah printre noi? ♟️ Astăzi am inaugurat o nouă nișă în colecție. 😊

Cel mai nou exponat este un Chess Champion Super System III, unul dintre cele mai avansate computere de șah pentru uz personal de la sfârșitul anilor ’70. 🖥️ Lansat în 1979 de Novag și SciSys, sistemul era construit în jurul procesorului MOS 6502 la 2 MHz și dispunea de 8 KB ROM și 1 KB RAM.

Programul de șah a fost dezvoltat de Mike Johnson, cu contribuții din partea lui David Levy pentru biblioteca de deschideri și algoritmii de analiză. La vremea sa, aparatul era considerat un adversar respectabil pentru jucătorii amatori și de club, având o forță estimată în jurul valorii de 1200 Elo. Pentru comparație, titlul de Maestru începe de la aproximativ 2200 Elo, iar Marii Maeștri depășesc de regulă 2500–2700 Elo.

Un episod celebru din istoria sa a avut loc în 1980, când campionul mondial de șah, Anatoly Karpov, a jucat simultan împotriva a 25 de unități Super System III. 😲 Într-una dintre partide, calculatorul a ajuns într-o poziție câștigătoare și avea chiar matul la dispoziție într-o singură mutare, însă nu l-a găsit, permițându-i lui Karpov să întoarcă partida și să câștige. Episodul ilustrează perfect atât progresul impresionant al calculatoarelor din acea perioadă, cât și limitele lor.

Astăzi, Super System III este considerat o piesă importantă în istoria informaticii și a șahului computerizat. 💾 Deși nu era cel mai puternic aparat al epocii, a fost printre primele sisteme gândite ca o platformă extensibilă: utilizatorii puteau adăuga o imprimantă dedicată, module suplimentare și chiar o tablă electronică de șah – facilități extrem de avansate pentru sfârșitul anilor ’70.

O mică bucată de istorie digitală care și-a găsit locul în muzeu. ♟️✨