Lectusor

"Lecția de greacă" de Han Kang - Cum să iei foarte mult din foarte puțin

Cea de-a doua întâlnire cu Han Kang, câștigătoare a Nobelului pentru literatură, m-a făcut martora unei întâlniri inedite. Citisem "Vegetariana", mă așteptam la senzații puternice amplificate de suferința tăcută.
Din "Lecția de greacă" învățăm tot despre suferință, găsirea unor căi de comunicare dincolo de limitările fizice, răbdare și în final despre iubire.

O femeie reintră într-un episod de muțenie care o surprinde la catedră - activase mai mereu în lumea cuvintelor și avusese o legătură sensibilă cu limbajul (învățase singură alfabetul, scrisese liste de cuvinte în explorările sale pe cont propriu). Se hotărăște să învețe o limbă complexă în speranța de a-și debloca vorbirea.
Bărbatul de aproape 40 de ani, profesor de greacă la un institut privat din Seul își pierde treptat vederea. Cei doi se întâlnesc, dar nu se descoperă decât în final, sărăciți de simțuri, obosiți de încercări.

Într-unul din capitole apare o scenă cu o pasăre captivă în clădirea în care se țineau cursurile. Pasărea care se izbește speriată m-a făcut să mă gandesc la prizonieratul forțat în care au fost aruncate cele două personaje de limitările propriului corp. Cei doi încearcă pe rând să o elibereze, fiecare cu mijloacele de care dispune. Întâmplarea se soldează cu un accident care-i apropie.
La final, concluziile se diluează, se nuanțează: e bucurie în nefericire, sunt cuvinte în tăceri, scântei de speranță în întuneric.

"Când o să te faci mare" de Miguel Gane
trad. Marin Mălaicu-Hondrari

Un bildungsroman contemporan

Copilăria își găsește locul chiar și mutată dintr-o țară în alta. Din această schimbare sacrificiile nu lipsesc, iar repoziționarea pe harta lumii se face cu o cheltuială emoțională pe care adulții de încredere încearcă să o atenueze - un câștig pentru mai târziu, după un proces de alchimie personală.
Momentul plecării din Lerești la Leganés împarte viața în prieteni lăsați în urmă și necunoscuți care devin apropiați, priveliști de neuitat și geografii noi, o limbă pe care o stăpânești și provocările celei de adopție.
Citind cartea lui Miguel Gane nu am putut să nu mă gândesc la atâtea familii care au călătorit doar dus într-o altă țară pentru un destin mai bun, chemându-se unele pe altele.
Rezistența coexistă cu acceptarea, nesiguranța cu bucuria, tristețea cu întrajutorarea.
Cred că se scrie o pagină interesantă și emoționantă pentru "Republica mondială a literelor", cea dedicată autorilor contemporani născuți în România, dar formați în alte culturi, cu mărturisiri ale adaptării și ale tranziției identitare în care se pot regăsi numeroși cititori.

"Când o să te faci mare", titlul, deschide promisiunea pe care părinții o fac copilului : "Când o să te faci mare, o să înțelegi de ce am plecat." Poate fi și o promisiune a literaturii că în timp și cu răbdare lucrurile capătă sens.

Care ar putea fi legătura între Twitter și templul din Delfi, între familia Simpson și Targelia, o sărbătoare din Atena, dar între teoriile de parenting și viața lui Marc Aureliu? Am mers dinspre prezent înspre trecut, la fel cm își construiește și Irene Vallejo amintirile din viitor.
Fiecare eseu în miniatură menit să mobileze și să înnobileze arhitectura minții ne amintește că puterea, iubirea, slăbiciunile și virtuțile sunt retrăite nicicum descoperiri ale noastre și că e mai bine să afli de ele dinainte citind decât să le înduri cel dintâi suferind.

Atenție, în urma lecturii e posibil să se producă o schimbare de mentalitate! Cei care sunt sceptici cu privire la rolul binefăcător al cărților, e posibil să-și reconsidere convingerile.😉

"în inima pustiului, la malul Cișmigiului" (2025)

Mă regăsesc în textele lui Radu Nițescu deoarece surprind poetic cotidianul mărunt care este și al meu. Îmi imaginez că nu e ușor lucru să stai cu lupa deasupra detaliilor fără ca ele să ia foc, ba mai mult, să fie transformate în artă.
Volumul are o structură calendaristică și texte dedicate fiecărei luni. M-a făcut să mă gândesc la ciclul "Nopților" lui Macedonski, numai că aici, imnurile ample și aprinse sunt înlocuite de mici procese-verbale diurne. Cel mai mult mi-a plăcut outro, câteva versuri hors-série de la final – asta dacă nu există o lună a treisprezecea, a poeziei : „uite, eu cred. uneori în prieteni, alteori în prostii, / câteodată în mine, / măcar două zile pe săptămână cred că m-am înșelat,”.
Sunt numeroase teme puse la încercare în acest volum: timpul oamenilor munciți, care trece pe negândite, iluzia controlului, lirismul conversațiilor din taxi și al căutărilor pe internet, munca și mersul la serviciu, un duh ironic și casnic, iubiri pasagere, meciuri de fotbal în fața televizorului.
Peste toate, valul de singurătate, anxietate și incertitudine se așterne pieziș, recunoscut și numit: “când mă iei de mână, în inima pustiului, la malul Cișmigiului, / mă simt în siguranță deși nu întru totul.”

Ce mai descoperi despre tine când citești:
📚 ANCORAREA IN REALITATE

Realitatea textului, bineînțeles.
Poate că lectura este asociată cu visarea, idealismul, însă rămâne un bun exercițiu de prezență. De ce?
Un text literar poate avea multiple interpretări, se poate broda cu imaginație în dantele variate, dar nu poate fi înlocuit de aceasta sau de propria realitate.
Cu alte cuvinte, putem să împletit ceea ce știm și ceea ce citim, dar atât cât ne permite textul.
E o ancoră de mătase ce antrenează imaginația, dar previne rătăcirea.
# Fii prezent citind!

Ce mai descoperi despre tine când citești:
📚 ATENȚIA LA DETALII

Se știe că traversam o perioadă în care pe de o parte ni se cere să ne concentrăm pe schimbări, nuanțe, informații care cuprind uneori chei ale dezinformării, iar pe de altă parte ni se confiscă însăși capacitatea de concentrare.

Lectura ca exercițiu voluntar îți pune la încercare limitele atenției: cauți locul, timpul, personajele, faci legături între acțiuni, mai ales când cronologiile sunt inversate, constitui câmpuri lexico-semantice. Descrierile sunt nivelul ultim de performanță prin provocarea pe care o lansează. Cât de minuțios poți să redai în imaginație un peisaj sau un portret citit?
Textul însuși se joacă și, în situația în care ai parcurs rândurile absent, sensul se pierde și astfel te invită să te întorci câteva pagini înapoi.

Ca exercițiul să fie complet și acțiunea să nu rămână doar între pereții minții, poți încerca să povestești cuiva apropiat ceea ce ai citit, oferind cât mai multe detalii.

Ce mai descoperi despre tine când citești:
📚 ÎNCREDEREA ÎN SINE

Există un sens pe care în mod miraculos cuvintele îl dobândesc în context, diferit în nuanțe de cel pe care îl au când stau izolate în dicționar. O lectură bună, face din fiecare cititor un detectiv al înțelesurilor.
Există niște proceduri de urmat în acest demers, vom vorbi și despre ele, dar și multă libertate. La finalul textului, ce să vezi, reușita îți aparține și te descoperi într-o altă lumină!
Ceea ce la început ți se părea descurajant, la final e un teritoriu câștigat.

Citește cu sens, câștigă încredere!

Ce mai descoperi despre tine când citești:
📚 RĂBDAREA
Trăim în vremuri când totul e la îndemână, posibil de organizat în detaliu și totuși situația se poate schimba pe nepregătite, astfel încât până la momentul planificat apare un interval de așteptare.
În vacanță, asemenea întâmplări se plătesc cu minute sau chiar ore libere.
Ce poți face? Poți citi. Presupune un mic exercițiu de voință. Atât!
"O carte mică, o cărticică", vorba lui Arghezi, poate fi de folos atunci când aștepți avionul/ autocarul/trenul, când masa întârzie sau când stai blocat în trafic.
Te vei descoperi după câteva pagini mai răbdător cu tine și cu alții și mai aproape de obiectivul propus.
Cititul nu umple timpul, ci îl îmbogățește📚😊

9 August - Ziua iubitorilor de carte🎉 (Book Lovers Day)
Ar fi multe de sărbătorit cu prilejul acestei zile, pe lângă numărul de pagini:
📚 Cât ne-am nuanțat percepția despre lume de la ultima lectură;
📚Cât ne-am cultivat răbdarea parcurgând mai multe pagini decât am estimat;
📚 Cât am lăsat deoparte din zgomotul acestei lumi (la propriu și la figurat);
📚Câte cuvinte noi am învățat deliberat;
📚 Cât am simțit.

💙