Anatol Basarab

Programări deschise pentru ședințe de Numerologie personalizată.

🔷 Numerologie personalizată – vei afla:
✔ structura ta numerică personală și ce spune ea despre tine
✔ resursele tale reale, punctele forte și zonele sensibile
✔ potențialul nativ și ce îl blochează în viața de zi cu zi
✔ lecțiile tale de viață și modul concret în care pot fi transformate în forță
✔ tiparele care se repetă în relații și de ce apar
✔ direcțiile favorabile pentru carieră, decizii și etape de viață
✔ perioadele bune pentru acțiune și perioadele care cer răbdare
✔ modul în care reacționezi sub presiune și cm poți folosi asta în avantajul tău
✔ compatibilități numerologice, umane și funcționale
✔ claritate asupra alegerilor importante, fără promisiuni magice, fără iluzii
Numerologia este folosită ca instrument de cunoaștere, orientare și clarificare, nu ca predicție.
Pentru detalii și programări, poți scrie pe WhatsApp sau telefonic la nr. 0754347534

https://youtu.be/qxWcllegzD0?si=tmtwTbxNKP4urJD8

Bufnița | Muzică populară remix | MOTIVE | Anatol Basarab Bufnița | Anatol BasarabBufnița este înțelepciunea care vede în î...

M-am săturat de standarde duble. Și de explicațiile care răspund la orice, mai puțin la întrebarea pusă.

În România, legea interzice promovarea publică a cultului unor categorii de persoane, inclusiv lideri ai organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe. În Ucraina, Bandera are monumente și este comemorat.

Nu afirm că orice mențiune favorabilă despre Bandera ar constitui automat o infracțiune în România. Încadrarea juridică trebuie stabilită concret. Dar diferența dintre legile celor două țări nu răspunde întrebării mele morale: după ce criterii alegem persoanele cărora le ridicăm monumente?

Parlamentul European a criticat, în rezoluția din 25 februarie 2010, acordarea titlului de „Erou al Ucrainei” lui Bandera, menționând colaborarea organizației sale cu Germania nazistă. Așadar, problema a fost recunoscută oficial și în Europa.

Mi se spune că Bandera a luptat pentru independența Ucrainei. Înțeleg că aceasta este justificarea celor care îl comemorează. Dar lupta pentru independență nu poate șterge întrebările despre ideologie, colaborări și responsabilitatea pentru atrocități.

Același criteriu trebuie aplicat și în România. Anticomunismul și patriotismul nu justifică antisemitismul sau violența politică. Dacă acceptăm această regulă pentru Codreanu și Mișcarea Legionară, trebuie să o folosim și când evaluăm liderii naționaliști ucraineni.

Nu susțin că toate aceste persoane și organizații au istorii identice. Tocmai de aceea trebuie analizate separat, folosind aceleași criterii.

Apoi mi se răspunde că au existat proteste. Congresul Mondial Evreiesc a criticat comemorarea lui Bandera. Reprezentanți ai Israelului și ai Poloniei au protestat împotriva glorificării unor figuri compromise prin colaborarea cu nazismul. Aceste reacții există și trebuie recunoscute.

Dar întrebarea mea este următoarea: ce schimbări concrete au produs aceste critici în politica de comemorare?

O declarație de dezaprobare este o reacție. Nu este, singură, dovada că problema s-a rezolvat.

Știu diferența dintre dezacord și rezultat. Și eu îmi critic guvernul. Critica mea nu oprește încasarea taxelor care mă nemulțumesc. Eu suport costurile reale, chiar dacă mi-am exprimat dezacordul de o sută de ori.

De aceea, când întreb despre consecințe, nu mă mulțumește doar inventarul declarațiilor. Vreau să știu ce decizie s-a schimbat, ce practică a încetat și cine răspunde pentru ceea ce continuă.

Sprijinul financiar european pentru Ucraina continuă. Comisia Europeană a anunțat, de exemplu, o plată de 3,3 miliarde de euro pentru achiziții de apărare, la 18 septembrie 2026.

Nu afirm că acești bani finanțează monumentele lui Bandera. Nici că ajutorul pentru apărarea Ucrainei dovedește aprobarea fiecărei politici a guvernului ucrainean.

Întreb însă ce măsuri concrete folosesc instituțiile europene pentru a combate glorificarea colaboratorilor naziști atunci când aceasta apare într-un stat pe care îl sprijină.

Dacă există asemenea măsuri, vreau să le cunosc și să le văd rezultatele. Dacă reacția rămâne în principal declarativă, avem dreptul să întrebăm de ce.

Diferența dintre două legi naționale nu dovedește, singură, un standard dublu. Dar dacă aceeași instituție condamnă o practică într-un caz și o tolerează într-un caz comparabil, atunci trebuie să explice diferența. Relația de alianță nu este o justificare morală suficientă.

Nu cer pedepsirea unei populații. Cer răspunderea celor care decid. Nici originea etnică a unui conducător nu îl absolvă, nici nu transferă răspunderea lui asupra unui întreg popor.

La fel mă irită expresia „interesul țării”. O aud în România, în Ucraina, în Rusia și în Occident.

Care interes? Definit de cine? În folosul cui? Cu ce costuri și cu ce limite?

Cine cere sacrificii în numele țării trebuie să răspundă concret. Declarația patriotică nu justifică orice metodă. Iar nevoia politică de astăzi nu schimbă faptele de ieri.

Vreau să pot pune aceste întrebări fără să mi se atribuie imediat o tabără. Critica unei decizii ucrainene nu înseamnă aprobarea unei decizii rusești. Critica unei instituții europene nu înseamnă ostilitate față de Europa.

Nu pretind că orice contradicție demonstrează caracterul nazist al unui întreg stat. Cer ceva mai precis: aceleași criterii pentru comemorările oficiale și o evaluare a reacțiilor după rezultatele lor.

Pot înțelege un compromis politic explicat deschis. Pot înțelege că apărarea unei țări aflate în război ridică decizii dificile.

Dar vreau să mi se spună clar ce se condamnă, ce se tolerează și de ce.

M-am săturat să mi se răspundă la întrebarea „ce s-a schimbat?” cu răspunsul „cineva a criticat”.

Anatol Basarab

Mai poți, cetățene român? Mai încape? Nu te-ai săturat?

Cât mai poți duce scumpiri, taxe și obligații, în timp ce pentru cei care decid există mereu o explicație, iar pentru tine există mereu o factură?

Statul îți cere să fii corect. Tu ai dreptul să-i ceri același lucru. Îți cere să respecți legea. Cere-i să o respecte și el. Îți cere să plătești. Cere-i socoteală pentru fiecare ban.

Eu cred că, până la Revelion, vom ajunge să vorbim serios despre autoapărarea cetățeanului în fața abuzurilor statului român. Prin contestații, prin instanțe, prin organizare civică și prin protest pașnic.

Nu mai ajunge să ne plângem fiecare în bucătăria lui. Trebuie să ne cunoaștem drepturile și să le apărăm împreună.

Cetățeanul nu este proprietatea statului. Iar răbdarea lui nu este un venit garantat la buget.

Acum câteva luni, cineva m-a întrebat de ce se spune „triunghi conjugal”.

I-am răspuns. Am explicat. Am dezvoltat. Dar aveam impresia că tot nu e foarte clar.

Atunci am încercat matematic.

Dacă 1 este bărbatul și 2 este femeia, atunci:

1 + 2 = 3.

Simplu.

Și uite așa apare triunghiul conjugal.

Pentru că, într-o relație, de multe ori nu sunt doar doi. Mai există și al treilea element: relația dintre ei.

De aici mi-a venit ideea unei melodii.

Lucrez acum la ea. Coperta este deja făcută, 🤣🤣 dar mai am de șlefuit piesa până va suna exact așa cm vreau.

Când voi fi mulțumit de ea, o voi publica pe YouTube și vă voi invita să o ascultați.

Poate că unele lucruri se înțeleg mai bine cântate decât explicate.

Cine⁣​‌​​​​​‌​‌​​​​‌​​​‌​‌‌​‌​​‌‌​​‌​​​‌‌​​​​​​‌‌​​‌​​​‌‌​‌‌​​​‌​‌‌​‌​​‌‌​​​‌​​‌‌​​​​​​‌​‌‌​‌​​‌‌​​​​​​‌‌​​​‌⁣ controlează explicația, controlează reacția. Faptele vin abia pe locul doi.⁣​‌​​​​​‌​‌​​​​‌​​​‌​‌‌​‌​​‌‌​​‌​​​‌‌​​​​​​‌‌​​‌​​​‌‌​‌‌​​​‌​‌‌​‌​​‌‌​​​‌​​‌‌​​​​​​‌​‌‌​‌​​‌‌​​​​​​‌‌​​​‌⁣

https://youtu.be/ak8WNg0FGw8?is=pOMomPNtqFbnJgGL

Corabia | Muzică populară remix | MOTIVE | Anatol Basarab Corabia | Anatol BasarabCorabia din broderii și din colinde este ...