Ana Birchall

Așa sună majoritatea știrilor din această dimineața:⬇️
“Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că premierul desemnat Eugen Tomac şi-a depus mandatul, în locul său desemnându-l pe Adrian Veştea. Veştea a precizat că îşi asumă această responsabilitate într-un moment de criză politică, subliniind că îşi doreşte un guvern politic, care să îşi asume reforme reale.”

Programul de Guvernare propus de Eugen Tomac includea câteva proiecte foarte ok pe care și eu le-am susținut public ca de exemplu eliminarea Camerei Preliminare sau pentru reforma statului. Sunt proiecte bune pe fond!

Va fi interesant ce se va intâmpla dacă PNL va invoca la CCR nerespectarea art. 103 alin. 1 din Constituția României, ( dacă se va face sesizare⁉️)?

Cert este că urmează zile complicate într-o perioadă și așa complicată?
Părerea voastră?
( link în comentarii).

🟣 Astăzi, 14 iunie 2026, celebrăm 146 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Sunt 146 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite dar pentru mine, acest parteneriat nu se măsoară în ani.
➡️ Se măsoară în încredere.
➡️ În valori împărtășite.
➡️ În momente în care știi că nu ești singur.

📌 Pentru mine, relația cu Statele Unite este parte din ceea ce cred că înseamnă viitorul României.
Când spun asta, nu vorbesc din cărți. Vorbesc din experiență. Din experiența celor peste 23 de ani de diplomație la nivel înalt.

🟣 Pentru mine, acest parteneriat înseamnă curaj.
📌 Înseamnă onoarea de a merge drept, chiar și atunci când drumul e greu.
📌 Înseamnă loialitate între oameni și între națiuni care au ales să construiască împreună, nu să renunțe.

🟣 În 2019, în timpul primei Administrații Trump (cu care am lucrat extrem de profesionist și eficient tocmai pentru că exista încredere și respect reciproc) în calitate de Ministru al Justiției, am simțit ce înseamnă să ai în SUA un partener autentic, atunci când am fost atacată de corupți și forțe maligne doar pentru că am refuzat să dau înapoi de la principii și am apărat interesele românilor cinstiți.
➡️ Atunci când am ales să apăr statul de drept, chiar și când era mai comod să tac.
📌 Iar vocea Americii a fost acolo – clară, dreaptă, de neclintit. ( LINK în primul comentariu).

🟣 În 2018/2019, în calitate de vicepremier, am colaborat strâns cu partenerii americani obtinând rezultate concrete pentru România printre care aș menționa:
✔️ sprijinul SUA prin linia verde acordată de Administrația Trump pentru aderarea României la OECD, sprijin fără de care România nu ar fi avansat pentru realizarea acestui obiectiv de țară extrem de important sau
✔️ sprijinul SUA pentru a debloca proiectele energetice strategice de la Cernavodă, ( construirea Reactoarelor 3 si 4) proiecte care astăzi stau la baza securității energetice a României și ne țin departe de șantajul geopolitic al Estului, proiecte cu care se tot laudă unii și alții deși contribuția lor în acele momente critice a fost zero!
✔️ prima bilaterală oficială după 10 ani, da după 10 ani în Departamentul de Stat,
✔️ întâlniri constante cu toți membrii Administrației Trump, ai Congresului și Senatului SUA
✔️ participarea la întâlnirile de lucru ale Coaliției Globale anti-ISIS (sau anti-Daesh),
✔️co-prezidarea la București a Dialogului Strategic bilateral ( cu cel mai mare nivel de reprezentare din SUA la nivel de asistent al secretarului de stat SUA)
✔️ condus delegația economica, cu firme românești la Summit-ul SelectUSA și la World Gas Conference;
✔️inițierea, aprobarea și implementarea proiectului de a realiza în România co producții cinematografice.
✔️ organizarea bilateralei între Președintele Iohannis și Președintele Trump în august 2019 când am pus pe agenda bilaterală securitatea la Marea Neagră ca să dau numai câteva exemple!

Sunt faptele mele cu care mă mândresc pentru că știu cât de esențiale au fost și sunt pentru siguranța, dezvoltarea și securitatea României, chiar dacă unii îmi fura munca cu nerușinare!
Aproape toate aceste întâlniri, daca nu chiar toate, au fost realizate în baza relațiilor mele personale. Cine știe și înțelege diplomație știe că întâlnirile care contează se fac în baza relațiilor personale!
➡️ Nu a fost ușor mai ales că intern era contextul tensional al anilor 2018/2019 când eram atacată din toate părțile și, practic, nu aveam intern cine știe sprijin politic.

Dar am reușit, în primul rând în baza expertizei și experienției mele diplomatice, a reputației și seriozității mele profesionale și a relațiilor mele personale reale, nu inventate, relații pe care le-am pus mereu în slujba României și a românilor având mereu același obiectiv: o Românie mai sigură, mai puternică, cu adevărat independentă energetic, care să joace un rol important în regiune și nu numai.

👉O Românie care să stea la masa deciziilor, nu în meniul creat de alții!
➡️ O Românie cu spatele acoperit energetic, de exemplu, este o Românie liberă, o Românie care se dezvoltă, nu o Românie vulnerabilă în fața influenței din Est.
➡️ O Românie independentă energetic este un furnizor de securitate și de stabilitate, ținându-ne departe de șantajul geopolitic al Estului.

🟣 Am fost acolo, la masă, când s-au luat decizii grele în în timpul primei Administrații Trump.
➡️ Când a trebuit să ne asumăm direcția euro-atlantică, nu doar în vorbe, ci în fapte.
➡️ Și în cele mai dificile momente, sprijinul Statelor Unite a fost real.
➡️ Nu declarativ. Ci faptic, profund și de neclintit.

➡️ De aceea, nu vorbesc despre Parteneriatul Strategic cu SUA din obligație.
Ci din convingere. Pentru că știu cât valorează.
➡️ L-am trăit. L-am construit. L-am promovat și apărat încă din 2003, din prima zi în care am intrat în viața publică! L-am promovat și apărat inclusiv în acest ultim an chiar dacă am fost criticată și atacată tocmai pentru că este critic pentru siguranța, securitatea și dezvoltarea României.

➡️ Acest Parteneriat Strategic nu este un dar.
Este o responsabilitate.
România trebuie să-l onoreze și să-l aprofundeze zi de zi, prin seriozitate, prin profesionalism, prin a fi, faptic nu declarativ un partener de încredere asumând decizii curajoase și prin lideri care nu se tem să spună adevărul.

🟣 146 de ani înseamnă istorie, dar și un prezent pe care avem datoria să-l onorăm.
📌 Trăim vremuri în care profesionalismul, responsabilitatea, cinstea și curajul contează mai mult decât oricând.

📌 Parteneriatul Strategic cu Statele Unite nu este o simplă diplomatie — este un angajament pentru bunăstarea și securitatea României și siguranța românilor.

🟣 Într-o lume tot mai instabilă, cu amenințări hibride, război la graniță și presiuni asupra democrațiilor, parteneriatul cu SUA este ancora noastră de securitate și o garanție că România nu va fi niciodată singură.
Dar acest Parteneriat Strategic ne obligă.
➡️ Ne obligă să fim serioși, predictibili și să avem curajul de a ne asuma reforme profunde care să scoată România din ghearele corupției organizate, din mediocritate, din impostura și topăială în politica externă!

📌 Am luptat, și voi lupta în continuare, pentru o Românie ancorată ferm în valorile occidentale, pentru stat de drept real, nu mimat, și pentru ca țara noastră să fie un partener respectat, nu tolerat.

📌 Și cât timp voi avea voce, cât timp voi avea un cuvânt de spus, voi apăra acest drum.
➡️ România trebuie să rămână fermă.
Cu coloana dreaptă.
Fără echivocuri, fără dublă măsură.
Să arătăm că suntem un aliat și un partener serios pe care se poate conta, un stat care contează nu doar prin poziția sa pe hartă, ci prin caracterul și profesionalismul liderilor săi.

🟣 România are de ales în fiecare zi: să fie un partener de încredere, serios, predictibil – sau să se piardă în populism și duble standarde. Eu știu ce aleg. Și știu de ce. Tocmai pentru că se reașează lumea iar România nu mai poate să fie peste tot și nicăieri așa cum, regretabil, bâjbâie de atâția ani în politica externă!

➡️ La 146 de ani este timpul pentru asumare. Pentru claritate. Pentru leadership. E timpul să arătăm că România știe să-și respecte prietenii și Partenerul Strategic – prin fapte, nu prin vorbe.

➡️ La 146 de ani de relații România–SUA, nu spun doar „La mulți ani”.
Spun și să nu uităm niciodată că libertatea și respectul nu se cerșesc.

Se câștigă.
➡️ Prin fapte.
➡️ Prin caracter și profesionalism.
➡️ Prin a fi un partener de încredere pe care chiar se poate conta.
➡️ Și prin alegerea de a merge înainte, împreună, chiar și atunci când este greu.
🟣 Credibilitatea și predictibilitatea construite în relația cu Partenerul nostru Strategic sunt critice pentru navigarea perioadei cruciale pe care o traversăm.

⬇️ ( foto oficiale 2018/2019; cu Andrutu 2002 când și-a însușit bastonul de “Student Marshal” pe care îl purtam cu onoare în calitate de reprezentat al absolvenților de doctorat în drept Yale Law Scholl).

⚫ 13-15 Iunie. Trei zile care nu trebuie uitate niciodată.

Sunt momente în istoria unei națiuni care nu aparțin trecutului. Ele continuă să ne influențeze prezentul și să ne modeleze viitorul.

Mineriada din 13-15 iunie 1990 este unul dintre aceste momente.

De fiecare dată când mă gândesc la acele zile, nu pot să nu mă întreb: cm ar fi arătat astăzi România dacă vocile celor care au ieșit în stradă pentru libertate, democrație și adevăr nu ar fi fost înăbușite mișelește?

Îmi amintesc și acum că am încasat și eu câteva bastoane. „Vina” mea? Mergeam cu un prieten către Facultatea de Filologie, iar el avea asupra lui carnetul de student. În acele zile, să fii student, să gândești liber sau să ai curajul să pui întrebări devenise o „crimă”.

La fel cm o „crimă” era și faptul că mii de oameni, tineri și mai puțin tineri, îngenuncheau în Piață, rosteau „Tatăl Nostru” și cântau imnul „Golanilor”, în timp ce erau demonizați și etichetați cu ură și dispreț de cei aflați la putere.

Dar adevărul are un lucru extraordinar: poate fi amânat, dar nu poate fi îngropat pentru totdeauna.

⚖️ După mai bine de trei decenii, românii încă așteaptă dreptate. Justiția trebuie să își facă datoria și să soluționeze definitiv dosarul Mineriadei. Cei care au încălcat legea trebuie să răspundă în fața legii, indiferent de funcția pe care au avut-o sau de timpul care a trecut.

Nu este vorba despre răzbunare.

Este vorba despre adevăr, responsabilitate și despre recâștigarea încrederii cetățenilor în actul de justiție.

De aceea am propus și susțin în continuare înființarea unei secții specializate care să judece marile dosare istorice ale României: Mineriada ( după 36 de ani dosarul este încă în Camera Preliminară), Revoluția din Decembrie 1989, Colectiv, 10 August și alte cauze care au marcat profund România având răni deschise.

O țară care nu face dreptate victimelor sale riscă să repete greșelile trecutului.

O țară care nu află adevărul complet rămâne prizoniera propriilor răni.

🇷🇴 Cred că a venit timpul ca România oamenilor competenți, cinstiți și de bună-credință să învingă. Cred că a venit timpul să scoatem România din ghearele corupției organizate, ale imposturii, mediocrității și incompetenței.

Pentru că libertatea nu a fost primită cadou.

Pentru că democrația nu este garantată pentru totdeauna.

Pentru că fiecare generație are datoria de a apăra ceea ce generația precedentă a câștigat cu sacrificii.

În memoria celor care au avut curajul să spună „Nu!” atunci când era periculos să o faci, să nu uităm niciodată.

Numai așa onorăm curajul, demnitatea și spiritul românilor care au ieșit în stradă în zilele de 13-15 iunie.

🇷🇴 Numai așa Ne Facem Bine!

🎬 Episodul 5 ( și ultimul) din Dosarul meu de “inamic al justiției” de la Secția pentru Judecători CSM.

Pentru o corectă informare a opiniei publice, lansez acest mini-serial despre modul în care „am atacat independența justiției ” și “am instigat la proteste” doar pentru că am anunțat că eu particip la un protest împotriva numirii d-nei Lia Savonea la conducerea ÎCCJ.
O radiografie a modului în care simplul act de a pune întrebări a fost catalogat drept un „atac la independența justiției”.

🎬 Episodul 5.
Prin Hotărârea nr. 1348/2026, CSM – Secția pentru Judecători m-a nominalizat la paginile 15-16 în categoria „discurs denigrator la cel mai înalt nivel politic", cu calificarea oficială: 🔴 „poziție împotriva justiției."

Dovada crimei: o postare publică pe Facebook cu soluții concrete pentru ca reforma justiției să producă rezultate reale, nu exerciții de imagine.

(Screenshot + link în primul comentariu)

🔍 Ce conținea postarea incriminată:
O propunere instituțională concretă adresată Președintelui României:
1. Prezidează ședința CSM cu consultările pe ordinea de zi
2. Trimite concluziile la grupul de lucru guvernamental
3. Solicită elaborarea proiectelor de lege în regim de urgență
4. Prezidează ședința de Guvern unde se adoptă modificările

Și un diagnostic pe care chiar magistrații l-au spus public:
✔️puterea este excesiv concentrată la vârf
✔️justiția nu are mecanisme de autocorecție
✔️legile din 2022 au consolidat puterea în jurul CSM și ÎCCJ

Nu vorbe. Nu atacuri.
Ci o agendă de reformă cu măsuri și soluții concrete care pot fi adoptate mâine, dacă este asumare și curaj politic.

Concluzia postării: toleranță zero pentru corupție — nu în vorbe, ci în lege, în sancțiune, în recuperarea fiecărui leu furat, în tragerea la răspundere indiferent de funcție sau nume.

Asta se cheamă propunere de politici publice, exercitarea dreptului constituțional la liberă exprimare în dezbaterea de interes național.
Într-un stat de drept, cetățenii nu doar că au dreptul să propună reforme instituționale — au datoria democratică să o facă.

A propune o agendă cu soluții concrete de reformă a justiției nu este atac la independența justiției sau “poziții împotriva justiției”.
Este exact ce lipsește de mult prea mulți ani.

Cum a procedat Secția pentru Judecători CSM:
Secția pentru Judecători CSM califică postările drept „jumătăți de adevăr sau pur și simplu minciuni, cu scopul denigrării."
O instituție judiciară nu poate stabili intenția unui autor fără procedură contradictorie.
Stabilirea intenției de denigrare este atributul instanței judecătorești, nu al unui organism administrativ care se autosesizează.
Secția pentru Judecători CSM recunoaște că a monitorizat nenumărate conturi pe rețele sociale, inclusiv conturi „false sau vechi, dar activate recent."

Întrebarea rămâne fără răspuns: pe ce bază legală?
Secția pentru Judecători CSM cataloghează protestele civice ale ONG-urilor (Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide) drept parte a „campaniei de denigrare." Dreptul la protest este garantat de art. 39 din Constituție și art. 11 CEDO.

Includerea lui într-un catalog de „atacuri la independența justiției" este o gravă eroare constituțională.
Hotărârea „constată", „apără", „informează" — fără nicio măsură executorie. Un act fără dispozitiv concret nu este act juridic.

Este comunicat politic în formă de hotărâre. Întrebarea care rămâne: dacă nu produce efecte juridice, de ce a nominalizat persoane fizice?

O justiție capturată nu se vede la tribunal.
Se vede când instituțiile care ar trebui să o apere fac liste cu cetățenii care pun întrebări.

⬇️ Între timp:
35% dintre români au încredere în justiție.
peste 70% dintre români consideră corupția o problemă gravă.

Când o instituție atacă mesagerul în loc să rezolve problema, răspunsul nu este tăcerea ci generează și mai multe întrebări. Întrebări legitime care se regăsesc în dezamăgirea românilor față de o Românie capturată de o corupție organizată, de politica furtului, a mediocrității, a imposturii și a tupeului.

Cu acest episod se încheie prezentarea “dosarului” de “inamic al justiției” de la Secția pentru Judecători CSM.

Voi reveni într-o viitoare postare cu pașii concreti legali pentru că nu voi tolera “liste negre” întocmite de Secția pentru Judecători a CSM pe modelul Securității ceaușiste a anilor 1948 și 1989 sau Cartea Neagră a Gestapo-ului (“Sonderfahndungsliste GB") din anii 1940!
Exact cm spunea și Ion Rațiu: “ Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.”

Justiția funcțională nu este un privilegiu pentru cei puternici, ci un drept și un serviciu public pentru fiecare român, din țară și din afara granițelor.

România trebuie scoasă din ghearele corupției organizate, a politicii furtului, a achizițiilor publice cu dedicație, a tupeului, mediocritătii și a imposturii!
Trebuie Să Ne Facem Bine!

🎬 Episodul 4 din Dosarul meu de “inamic al justiției” de la Secția pentru Judecători CSM.

Pentru o corectă informare a opiniei publice, lansez acest mini-serial despre modul în care „am atacat independența justiției ” și “am instigat la proteste” doar pentru că am anunțat că eu particip la un protest împotriva numirii d-nei Lia Savonea la conducerea ÎCCJ.
O radiografie a modului în care simplul act de a pune întrebări a fost catalogat drept un „atac la independența justiției”.

🎬 Episodul 4.
Prin Hotărârea nr. 1348/2026, CSM – Secția pentru Judecători m-a nominalizat la paginile 15-16 în categoria „discurs denigrator la cel mai înalt nivel politic", cu calificarea oficială: 🔴 „poziție împotriva justiției."

Dovada crimei: postarea publică pe Facebook prin care anunțam că merg la protestul din 14 noiembrie 2025 în fața ÎCCJ și ceream revocarea d-nei Lia Savonea din funcția de președinte.

(Screenshot + link în primul comentariu)

🔍 Ce conținea postarea incriminată:
Am cerut revocarea Liei Savonea din fruntea ÎCCJ — numită printr-o procedură pe repede înainte, fără transparență, fără respect pentru procedurile constituționale.
Nu am făcut-o din impuls.
Am făcut-o cu dovezi:
✔️Am arătat că, încă din 2019, ca ministru al Justiției, i-am blocat măsurile toxice: îngroparea dosarelor de corupție, secretizarea declarațiilor de avere, excluderea obligativității declarării averii soțului
✔️Am arătat că d-na Savonea a formulat împotriva mea o sesizare la CCR — calificată de Curtea Constituțională însăși, cu Valer Dorneanu raportor, drept „abuzivă și șicanatorie", fără susținere în fapte și drept
✔️Am arătat că, în loc să fie revocată după această decizie CCR, a scăpat pentru că CSM nu a mai ținut nicio ședință de plen timp de câteva luni
✔️Am cerut și demisia de onoare a președintei CSM, Elena Costache, sau revocarea acesteia
✔️Am avertizat că, dacă CSM nu se reformează, soluția este o inițiativă cetățenească de desființare a instituției

Acestea nu sunt opinii.
Sunt fapte documentate, susținute cu o decizie CCR publicată, cu proceduri oficiale și cu acte instituționale verificabile.

Asta se cheamă exercitarea dreptului constituțional la liberă exprimare.
Critica funcționarilor publici în exercițiul atribuțiilor, inclusiv cea dură, se bucură de cel mai înalt nivel de protecție.
Cu atât mai mult când e susținută de decizii ale Curții Constituționale.

A cere revocarea unui funcționar public pe baza unei decizii CCR nu este atac la independența justiției.

Este exact ce ar trebui să facă orice om politic responsabil.
Cum a procedat Secția pentru Judecători CSM?
Secția pentru Judecători CSM califică postările drept „jumătăți de adevăr sau pur și simplu minciuni, cu scopul denigrării."

O instituție judiciară nu poate stabili intenția unui autor fără procedură contradictorie.
Stabilirea intenției de denigrare este atributul instanței judecătorești, nu al unui organism administrativ care se autosesizează.

Secția pentru Judecători CSM recunoaște că a monitorizat nenumărate conturi pe rețele sociale, inclusiv conturi „false sau vechi, dar activate recent." Întrebarea rămâne fără răspuns: pe ce bază legală?

Secția pentru Judecători CSM cataloghează protestele civice ale ONG-urilor (Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide) drept parte a „campaniei de denigrare."

Dreptul la protest este garantat de art. 39 din Constituție și art. 11 CEDO. Includerea lui într-un catalog de „atacuri la independența justiției" este o gravă eroare constituțională.

Hotărârea „constată", „apără", „informează" — fără nicio măsură executorie.

Un act fără dispozitiv concret nu este act juridic.

Este comunicat politic în formă de hotărâre. Întrebarea care rămâne: dacă nu produce efecte juridice, de ce a nominalizat persoane fizice?

O justiție capturată nu se vede la tribunal.
Se vede când instituțiile care ar trebui să o apere fac liste cu cetățenii care pun întrebări.

Între timp:
35% dintre români au încredere în justiție.
peste 70% dintre români consideră corupția o problemă gravă.
Când o instituție atacă mesagerul în loc să rezolve problema, răspunsul nu este tăcerea ci generează și mai multe întrebări.

Întrebări legitime care se regăsesc în dezamăgirea românilor față de o Românie capturată de o corupție organizată, de politica furtului, a mediocrității, a imposturii și a tupeului.
🤝 Trebuie Să Ne Facem Bine!
⏳ (Episodul 5 urmează. “Dosarul” e gros.)

Ce înseamnă, de fapt, să îți pese de Justiție?

Cei care mă urmăriți știți deja că justiția nu este pentru mine doar un subiect de știri, ci o preocupare profundă, constantă de ani de zile.

Cred cu tărie că nicio societate nu poate funcționa, nu poate crește și nu își poate proteja cetățenii dacă fundația pe care este construită e șubredă.
Iar justiția este parte din această fundație.

Atunci când vorbim despre sistemul judiciar, nu o facem din dorința de a dărâma, ci din nevoia disperată de a construi.

Să te întrebi de ce se prescriu atât de ușor faptele în dosare mari de corupție, de ce dosare stau cu anii în Camera Preliminară, de ce nu se modifică legea pentru ca faptele de corupție să nu se mai prescrie, de ce nu se modifică legea de organizare și funcționare a CCR, de ce condamnați pentru fapte de corupție ies din pușcărie în baza liberării condiționate fără să achite integral prejudiciul, să te întrebi cm se face că asistăm neputincioși la spectacolul fugarilor greu de extrădat sau de ce recuperarea prejudiciilor (banii din taxele și impozitele noastre) pare adesea o misiune imposibilă... toate acestea NU sunt atacuri.

Sunt întrebările firești, de bun-simț, ale unor cetățeni care își plătesc corect contribuțiile și care vor să știe că banul public este protejat.

Sunt întrebări firești ale unor români care vor ca în țara lor justiția să fie funcțională!

Independența justiției este sacră, dar asta nu înseamnă imunitate la dialog.

O instituție devine mai puternică atunci când își privește vulnerabilitățile în față, nu când îi privește ca pe niște „adversari” pe cei care semnalează problemele grave care au dus la neîncrederea romanilor în actul de justiție.

Este ceva fundamental greșit în recenta hotărâte a Secției pentru Judecători a CSM care încearcă să transforme critica legitimă într-o formă de ostilitate.

Într-o democrație, cetățeanul este cel care mandatează statul să împartă dreptatea în numele legii.
Prin urmare, statul datorează explicații cetățeanului, nu invers.

Să transformi reflexul civic de a cere socoteală într-o „amenințare la adresa justiției” sau “ poziție împotriva justiției” înseamnă să uiți cine este, de fapt, beneficiarul final al actului de realizare a dreptății: cetățeanul.

Justiția este un serviciu public.
Justiția este permanentă.
Justiția aparține societății.
Conducerile instituțiilor sunt temporare.

Pentru libertate, pentru dreptul de a spune liberi ce gândim, pentru dreptul de a discuta liber, inclusiv în contradictoriu, în Decembrie 1989, au murit peste 1000 de români majoritatea tineri și alți peste 2000 au fost răniți prin împușcare

Pentru mine, din prima zi în viața publică, justiția, alături de educație, sunt probleme de siguranță națională și mereu voi continua să mă lupt pentru aplicare și respectarea legii.
Fără “liste negre” trimise la instanțele de judecată, de exemplu.

⬇️ Eu am semnat această petiție tocmai pentru ca vreau ca România să se facă BINE. Să Ne Facem Bine!

🤝Decizia de a o semna sau de a distribui vă aparține.
✏️ Textul integral al poziției publice poate fi consultat și semnat în comentarii.

⬇️ 🎬 Episodul 3 din Dosarul meu de “inamic al justiției” de la Secția pentru Judecători CSM.

Pentru o corectă informare a opiniei publice, lansez acest mini-serial despre modul în care „am atacat independența justiției ” și “am instigat la proteste” doar pentru că am anunțat că eu particip la un protest împotriva numirii d-nei Lia Savonea la conducerea ÎCCJ.
O radiografie a modului în care simplul act de a pune întrebări a fost catalogat drept un „atac la independența justiției”.

🎬 Episodul 3⬇️
Prin Hotărârea nr. 1348/2026, CSM – Secția pentru Judecători m-a nominalizat la paginile 15-16 în categoria „discurs denigrator la cel mai înalt nivel politic", cu calificarea oficială: 🔴 „poziție împotriva justiției."

Dovada crimei: postarea publică pe Facebook — „Referendum în justiție? Sau doar un exercițiu de imagine?"
(Screenshot + link în primul comentariu)

🔍 Ce conținea postarea incriminată?
O analiză juridică și instituțională a unei teme de interes public: propunerea organizării unui referendum pe tema justiției, cu argumente concrete:
✔️lipsa temeiului juridic clar pentru un referendum de reformă judiciară
✔️precedentul Iohannis: referendum cu miză electorală care a creat blocaje, nu soluții
✔️pași instituționali concreți pe care Președintele ar trebui să îi urmeze: prezidarea ședinței CSM, trimiterea concluziilor la grupul de lucru guvernamental, solicitarea proiectelor legislative
✔️avertisment că fără acești pași, consultarea rămâne exercițiu de PR, nu reformă reală, și nu ar trebui să se întâmple așa ceva mai ales că deja există precedentul unui referendum în justiție organizat de Iohannis.

➡️Cu alte cuvinte, este o analiză factuală, inclusiv cu pasi legali- instituționali concreti, elaborată de un fost ministru al justiției, într-o dezbatere publică, inclusiv într-o emisiune la TVR, pe o temă de interes public.

👉Asta se cheamă, juridic, dezbatere publică pe o temă de interes național major, exercitarea dreptului constituțional la liberă exprimare, inclusiv dreptul de a critica și a propune alternative la deciziile autorităților publice.

Bază legală: ➡️ Art. 30 din Constituție + Art. 10 CEDO.
✅ Jurisprudența CEDO este unanimă: dezbaterea despre funcționarea instituțiilor statului se bucură de cel mai înalt nivel de protecție al libertății de exprimare.
👉A propune pași concreți de reformă instituțională NU este atac la independența justiției.
✅ Este exact ce ar trebui să facă orice om politic responsabil.

❓Cum a procedat Secția pentru Judecători CSM?
👉Secția pentru Judecători CSM califică postările drept „jumătăți de adevăr sau pur și simplu minciuni, cu scopul denigrării."

👉O instituție judiciară nu poate stabili intenția unui autor fără procedură contradictorie.

👉Stabilirea intenției de denigrare este atributul instanței judecătorești, nu al unui organism administrativ care se autosesizează.

⁉️Secția pentru Judecători CSM recunoaște că a monitorizat nenumărate conturi pe rețele sociale, inclusiv conturi „false sau vechi, dar activate recent."
❓Întrebarea rămâne fără răspuns: pe ce bază legală?

Secția pentru Judecători CSM cataloghează protestele civice ale ONG-urilor (Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide) drept parte a „campaniei de denigrare."

✅ Dreptul la protest este garantat de art. 39 din Constituție și art. 11 CEDO.
👉 Includerea lui într-un catalog de „atacuri la independența justiției" este o gravă eroare constituțională.

Hotărârea „constată", „apără", „informează" — fără nicio măsură executorie.
Un act fără dispozitiv concret nu este act juridic.
Este comunicat politic în formă de hotărâre.
Întrebarea care rămâne: dacă nu produce efecte juridice, de ce a nominalizat persoane fizice și de ce a trimis această hotărâre la toate instanțele de judecată?
O justiție capturată nu se vede la tribunal.
Se vede când instituțiile care ar trebui să o apere fac liste cu cetățenii care pun întrebări.
Între timp:
➡️ 35% dintre români au încredere în justiție.
➡️ peste 70% dintre români consideră corupția o problemă gravă.

❌ Când o instituție atacă mesagerul în loc să rezolve problema, răspunsul nu este tăcerea ci generează și mai multe întrebări.
Întrebări legitime care se regăsesc în dezamăgirea românilor față de o Românie capturată de o corupție organizată, de politica furtului, a mediocrității, a imposturii și a tupeului.
🤝Trebuie Să Ne Facem Bine!

⏳ (Episodul 4 urmează. “Dosarul” e gros.)

🎬 Episodul 2 📁 Dosarul meu de “inamic al justiției” de la Secția pentru Judecători CSM.

🟣Pentru o corectă informare a opiniei publice, lansez acest mini-serial despre modul în care „am atacat independența justiției ” și “am instigat la proteste” doar pentru că am anunțat că eu particip la un protest împotriva numirii d-nei Lia Savonea la conducerea ÎCCJ.

⬇️ O radiografie a modului în care simplul act de a pune întrebări a fost catalogat drept un „atac la independența justiției”.

🎬 Episodul 2.
Prin Hotărârea nr. 1348/2026, CSM – Secția pentru Judecători m-a nominalizat la paginile 15-16 în categoria „discurs denigrator la cel mai înalt nivel politic", cu calificarea oficială: 🔴 „poziție împotriva justiției”.

📌 Dovada crimei: postarea publică pe Facebook — „Cine urmărește activitatea mea politică știe de meciurile mele cu dna Lia Savonea”
📲 (Screenshot + link în primul comentariu)

🔍 Ce conținea postarea incriminată de Secția pentru Judecători ai CSM?
O dare de seamă publică a unui fost ministru al justiției despre propriile decizii instituționale din 2019 — susținute cu o decizie CCR atașată explicit.

✅Concret:
✔️am arătat că Lia Savonea, pe când era președinte CSM, a încercat să secretizeze declarațiile de avere și să creeze o secție unde dosarele de corupție riscau să fie îngropate, de exemplu.
✔️Am blocat acele măsuri.
✔️Am atașat decizia CCR care documentează hărțuirea instituțională la care am fost supusă pentru că le-am blocat.
👉Nu opinie.
👉Nu atac.
👉 Ci documente oficiale. Hotărâre a CCR.

❌Între timp, s-au secretizat averi. Dosare au fost îngropate.
Faptele au confirmat avertismentele transmise de mine în toți acești ani.

➡️ Asta se cheamă, juridic: Libertatea de exprimare, garantată de Constituția României, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în mod constant că libertatea de exprimare protejează critica unui funcționar public cu dovezi ( probe reale, verificate) nu este atac la independența justiției.
Este exercițiu constituțional.

❌ De ce am ajuns pe listă?
👉Nu există în hotărâre nicio analiză juridică a postării mele.
👉Nu există nicio identificare a unei norme încălcate.
👉Există doar eticheta: „denigrator." ❌Aplicată fără audiere, fără drept la apărare - cu încălcarea principiilor elementare ale unui stat de drept.

❗️O instituție care califică drept „atac" critica unui cetățean întemeiată pe dovezi publice nu apără independența justiției.
Apără o rețea de la critică.

❓Cum a procedat CSM?
1️⃣ CSM califică postările drept „jumătăți de adevăr sau pur și simplu minciuni, cu scopul denigrării."
O instituție judiciară nu poate stabili intenția unui autor fără procedură contradictorie.
Stabilirea intenției de denigrare este absolut atributul instanței judecătorești, nu al unui organism administrativ care se autosesizează.

2️⃣ CSM spune că a monitorizat nenumărate conturi pe rețele sociale, inclusiv conturi „false sau vechi, dar activate recent." Întrebarea rămâne fără răspuns? pe ce bază legală? 👁️

3️⃣ CSM cataloghează protestele civice ale ONG-urilor (Declic, Funky Citizens, Corupția Ucide) drept parte a „campaniei de denigrare." Dreptul la protest este garantat de Constituție și CEDO. Includerea lui într-un catalog de „atacuri la independența justiției" este o gravă eroare constituțională. 🪧

4️⃣ Hotărârea „constată", „apără", „informează" fără nicio măsură executorie. Practic acest act este un comunicat politic în formă de hotărâre. Întrebarea care rămâne: dacă nu produce efecte juridice, de ce a nominalizat persoane fizice? 📄

O justiție capturată nu se vede la tribunal.
Se vede când instituțiile care ar trebui să o apere fac liste cu cetățenii care pun întrebări.

Între timp:
📉 35% dintre români au încredere în justiție.
🛑 peste 70% dintre români consideră corupția o problemă gravă.

➡️ Când o instituție atacă mesagerul în loc să rezolve problema, răspunsul nu este tăcerea ci generează și mai multe întrebări. Întrebări legitime care se regăsesc în dezamăgirea românilor față de o Românie capturată de o corupție organizată, de politica furtului, a mediocrității, a imposturii și a tupeului.

⏳ (Episodul 3 urmează. Dosarul e gros.)