Unitatea de Management a Proiectului - UMP

🟢 Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia aniversează astăzi 228 de ani de la înființarea sa, la iniţiativa lui Batthyány Ignác, episcop romano-catolic al Transilvaniei. Alături de un observator astronomic și colecţii cu caracter muzeal, biblioteca era o parte a Institutum Batthyaniani, amenajat în clădirea fostei Biserici Trinitariene din Alba Iulia, construită în stil baroc între 1719-1738.

🟡 Fondul-tezaur al Biliotecii Batthyaneum îl constituie colecţia privată a episcopului Batthyány Ignác, formată din 18.000 de unităţi bibliografice, tipărituri şi manuscrise datate începând cu secolul al IX-lea. Printre acestea se află „Codex Aureus”, cel mai valoros manuscris occidental medieval din România.

🟠 Biblioteca a funcţionat neîntrerupt, fiind naționalizată în 1949, iar din 1962 este filială a Bibliotecii Centrale de Stat, actuala Biblioteca Naţională a României.

🔵Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia va fi consolidată, restaurată și pusă în valoare printr-o investiție inclusă în Proiectul „Temelii Culturale”. Acesta este finanțat printr-un Acord-cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului - UMP.

📷 K&K studio de proiectare

𝐂𝐨𝐦𝐢𝐬𝐢𝐚 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐞 a finalizat evaluarea de conținut pentru cele 𝟑𝟗 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐞 𝐚𝐝𝐦𝐢𝐬𝐞 în urma verificării administrative, derulate în cadrul apelului lansat prin 𝐏𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐮𝐥 𝐍𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐅𝐢𝐧𝐚𝐧𝐭̦𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐂𝐞𝐫𝐜𝐞𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐀𝐫𝐡𝐞𝐨𝐥𝐨𝐠𝐢𝐜𝐞 𝐒𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐚𝐭𝐢𝐜𝐞.

Proiectele selectate sunt structurate pe două arii tematice:

✅ Instituții subordonate Ministerului Culturii: 14 proiecte, în valoare totală de 531.087,50 lei
✅ Alte instituții: 25 de proiecte, în valoare totală de 793.437,75 lei

Lista completă a proiectelor de cercetare arheologică sistematică selectate pentru finanțare poate fi consultată accesând link-ul din primul comentariu.

ℹ️ Sursa: Ministerul Culturii

*𝐒𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦𝐮𝐥 𝐃𝐢𝐠𝐢𝐭𝐚𝐥 𝐝𝐞 𝐅𝐢𝐧𝐚𝐧𝐭̦𝐚𝐫𝐞 𝐢̂𝐧 𝐂𝐮𝐥𝐭𝐮𝐫𝐚̆ (𝐒𝐃𝐅𝐂), creat de Unitatea de Management a Proiectului - UMP prin #𝐏𝐍𝐑𝐑 – 𝐈𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝟔, este începutul unei schimbări digitale esențiale în modul în care accesăm și gestionăm finanțările din cultură. Depui online, rapid și ușor. Găsești într-un singur loc toate apelurile active, ghiduri, formulare și informații utile, indiferent că ești ONG, instituție publică sau antreprenor cultural.

Debrețin, februarie 1992. Într-o piață de vechituri de peste graniță, un anticar cumpără un tablou. Nu știe încă — sau se preface că nu știe — că are în mâini o pânză pictată de Hollósy Simon în 1897 și una dintre primele piese ale patrimoniului muzeal maramureșan.

Povestea „Cetății Hustului" începuse cu un secol mai devreme, cu o dublă întorsătură. În 1896, autoritățile Comitatului Maramureș îi comandă pictorului o lucrare care urma să devină imaginea reprezentativă a ținutului. Hollósy o predă abia în decembrie 1897, cu peste un an întârziere. Autoritățile îi recunosc valoarea artistică, dar o resping. Nu era ceea ce se așteptaseră să vadă în sala de ședințe a Palatului Comitatului.

În 1899, un compromis îi schimbă destinul: Hollósy renunță la banii rămași, iar pânza intră în patrimoniul Asociației Muzeului — printre primele sale piese. De aici începe călătoria: Sighet, Cluj, Turda și, în 1959, întoarcerea acasă, la Muzeul Maramureșan de astăzi.
Apoi, februarie 1992. Tabloul dispare din Casa Memorială „Dr. Ioan Mihalyi de Apșa" — furat, tăiat din ramă, scos ilegal din țară. Ajunge la Debrețin, apoi la Muzeul de Arte Frumoase din Budapesta. După doi ani, prin demersurile autorităților române și maghiare, se întoarce acolo unde îi este locul.

Astăzi, „Cetatea Hustului" leagă două epoci muzeale — Muzeul Comitatului de odinioară și Muzeul Maramureșan de azi. Refuzată ca decor oficial, a devenit, în timp, exact ce nu i s-a permis să fie la început: o piesă-liant a identității maramureșene.
Pentru astfel de povești și nu numai, construim ePatrimoniu: platforma digitală care va aduce într-un singur loc patrimoniul cultural național — monumente, colecții, obiecte și tot ce au ele de spus. Adunate laolaltă, vor fi mai simplu de cunoscut, de protejat și de dăruit generațiilor viitoare, la un click distanță.

Urmărește-ne pentru doza de patrimoniu.
Atenție! Crează dependență! 👇

📸 „Cetatea Hustului", Hollósy Simon, 1897 | Colecția Muzeului Maramureșan | Foto: Irina Tudor, prin amabilitatea Muzeului Maramureșan
📸 „Orașul Hust”, Negativ pe celuloid, 1936 | Muzeul Maramureșului - Sighetu Marmației | Sursa culturalia.ro
__
Proiectul este cofinanțat de prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021–2027 | Valoare eligibilă: peste 𝟐𝟒 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐨𝐚𝐧𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨| Partener de proiect: STS - Serviciul de Telecomunicaţii Speciale | Durată: 𝟓𝟓 𝐥𝐮𝐧𝐢.

ℹ Sursa 👉EPatrimoniu

🟡 Palatul de la Ruginoasa (jud. Iași) a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, devenind reședința de vară a domnitorului Alexandru Ioan Cuza în 1864.
🟠 Începând cu 1982, imobilul găzduiește Muzeul Memorial „Alexandru Ioan Cuza" - Complexul Muzeal Național „Moldova".
🔵 Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa a fost consolidat, restaurat și amenajat printr-o investiție în valoare de 2.685.806 de euro net, finalizată în toamna anului 2010. Investiția a fost cuprinsă în proiectul F/P 1562 (2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din România, finanțat printr-un Acord-Cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului - UMP.

📷 Palatul „Alexandru Ioan Cuza" Ruginoasa

🏛️ Lucrezi în domeniul patrimoniului cultural sau reprezinți o autoritate publică locală, regională ori națională?
🇵🇹 European Heritage Hub a lansat apelul pentru 𝐇𝐮𝐛 𝐏𝐞𝐞𝐫-𝐋𝐞𝐚𝐫𝐧𝐢𝐧𝐠 𝐕𝐢𝐬𝐢𝐭 la 𝐋𝐢𝐬𝐚𝐛𝐨𝐧𝐚, în perioada 𝟒–𝟔 𝐧𝐨𝐢𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔.

Participanții vor avea oportunitatea de a:
✨ descoperi inițiativa Memórias de Lisboa, care valorifică patrimoniul local prin dialog între generații și utilizarea tehnologiilor digitale
🤝 face schimb de experiență cu profesioniști din întreaga Europă
💡 participa la vizite de studiu și ateliere dedicate rolului patrimoniului cultural în dezvoltarea comunităților.

✈️ Transportul, cazarea (2 nopți) și mesele pe durata vizitei sunt acoperite de organizatori.
📅 Termen-limită pentru înscrieri: 𝟕 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞 𝟐𝟎𝟐𝟔
🔗 Detalii și înscrieri: https://tinyurl.com/5344p3c5

ℹ Sursa 👉 Biroul Europa Creativă România - Cultura

🟡 Direcția Județeană pentru Cultură Călărași își are sediul într-o clădire monument istoric cunoscută drept „Casa Ana și Marinache Popescu”, construită în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea.
🔵 Imobilul a fost consolidat și restaurat printr-o investiție în valoare de 2.437.095 de euro net, finalizată în vara anului 2011. Investiția a fost cuprinsă în proiectul F/P 1562 (2006) privind reabilitarea monumentelor istorice din România, finanțat printr-un Acord-Cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) și implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului - UMP.

📷 DJC Calarasi

🔹 A fost lansat apelul 𝑴𝑰𝑵𝑨: 𝑹𝒆𝒔𝒊𝒍𝒊𝒆𝒏𝒄𝒆 – 𝑺𝒖𝒑𝒑𝒐𝒓𝒕 𝒇𝒐𝒓 𝑰𝒏𝒕𝒆𝒓𝒏𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏𝒂𝒍 𝑺𝒉𝒐𝒘𝒄𝒂𝒔𝒊𝒏𝒈 𝒐𝒇 𝑪𝒐-𝒄𝒓𝒆𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏 𝑷𝒓𝒐𝒋𝒆𝒄𝒕𝒔, dedicat promovării internaționale a proiectelor culturale și artistice dezvoltate în cadrul unor parteneriate internaționale.

🤝 Inițiativa sprijină prezentarea unor creații culturale și artistice rezultate din colaborarea organizațiilor din Ucraina cu cele din țările participante la programul Creative Europe, contribuind la consolidarea cooperării culturale și la creșterea vizibilității artiștilor și organizațiilor implicate.

🔸Mai multe detalii despre apel găsiți în comentarii. 👇

ℹ Sursa 👉 Biroul Europa Creativă România - Cultura