DB Legal. Avocati.

Noi reguli privind practicile comerciale și informarea consumatorilor

Începând cu 27 septembrie 2026, devin aplicabile o serie de modificări importante în materia protecției consumatorilor, introduse prin O.U.G. nr. 18/2026.

Actul normativ modifică, între altele, Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și O.U.G. nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii. Modificările transpun, printre altele, Directiva (UE) 2024/825, care urmărește combaterea practicilor de tip greenwashing.

În practică, modificările legislative se vor reflecta și în faptul că afirmații precum «ecologic», «verde», «sustenabil», «neutru climatic», «durabil» sau «reparabil» nu vor putea fi folosite doar ca instrumente de marketing. Ele trebuie să fie clare, relevante, verificabile și susținute de dovezi.

Deși noile reguli nu sunt dedicate suplimentelor alimentare, cosmeticelor sau uleiurilor esențiale, ele pot influența semnificativ modul în care aceste produse sunt promovate: în reclame, pe etichete, în postări pe rețelele sociale, în prezentări de vânzare sau în recomandări comerciale.

Pentru comercianți, este un moment potrivit pentru revizuirea mesajelor de marketing: ce afirmăm, ce putem dovedi și cm este probabil să înțeleagă consumatorul mediu afirmația respectivă.

Pentru client, momentul cel mai vizibil este termenul de judecată. În realitate, munca avocatului începe cu mult înainte: prin analiza faptelor și a documentelor, stabilirea obiectivului procesual, identificarea probelor utile, respectarea termenelor și alegerea argumentelor juridice potrivite pentru situația concretă.

Prezența avocatului în instanță nu este o formalitate. Faptul că o persoană are dreptate într-un conflict nu este, singur, întotdeauna suficient. Dreptatea trebuie explicată într-un cadru procedural, susținută prin probe și valorificată la momentul potrivit. O cerere incomplet formulată, o excepție neinvocată la timp, o probă neadministrată sau un termen procedural pierdut pot influența decisiv soluția.

Un avocat nu poate garanta rezultatul unui proces, însă poate construi și susține o strategie procesuală riguroasă, astfel încât poziția clientului să fie prezentată instanței complet, clar și în limitele legale.

𝟑 𝐥𝐮𝐜𝐫𝐮𝐫𝐢 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐥𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐢 𝐚𝐯𝐨𝐜𝐚𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐭𝐚̆𝐮 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐚 𝐝𝐢𝐬𝐜𝐮𝐭̦𝐢𝐞:

1️⃣ Ce îți dorești, în realitate

Nu doar „vreau să câștig procesul”, ci ce rezultat concret urmărești: bani, timp, liniște, păstrarea relației comerciale etc. Obiectivul propriu-zis poate schimba complet strategia avocatului.

2️⃣ Ce documente deții (chiar dacă ți se par neimportante)

Contracte, e‑mailuri, facturi, notificări, mesaje, toate ordonate cronologic. Din ele se vede de multe ori mai clar adevărata poveste decât din orice relatare verbală.

3️⃣ Despre ce termene ai cunoștință

Citații, termene de apel/recurs/contestație, date-limită din contracte. Un avocat poate face multe, dar nu poate întoarce timpul înapoi.

🔎 De cele mai multe ori, nu câștigă „cel cu dreptatea mai mare”, ci cel care își pregătește din timp strategia, cu ajutorul avocatului său.

𝑵𝒐𝒊 𝒓𝒆𝒈𝒖𝒍𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒔𝒆𝒓𝒗𝒊𝒄𝒊𝒊𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒊̂𝒏𝒄𝒉𝒊𝒓𝒊𝒆𝒓𝒆 𝒑𝒆 𝒕𝒆𝒓𝒎𝒆𝒏 𝒔𝒄𝒖𝒓𝒕 𝒂 𝒍𝒐𝒄𝒖𝒊𝒏𝒕̦𝒆𝒍𝒐𝒓, 𝒑𝒓𝒆𝒔𝒕𝒂𝒕𝒆 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒎𝒆𝒅𝒊𝒖𝒍 𝒑𝒍𝒂𝒕𝒇𝒐𝒓𝒎𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒅𝒊𝒈𝒊𝒕𝒂𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒕𝒊𝒑 𝑨𝒊𝒓𝒃𝒏𝒃 𝒔̦𝒊 𝑩𝒐𝒐𝒌𝒊𝒏𝒈

Începând cu data de 20 mai 2026 devin aplicabile noile reguli europene privind serviciile de închiriere pe termen scurt a locuințelor, prestate prin intermediul platformelor digitale de tip Airbnb și Booking, cu efect direct și asupra proprietarilor din România. Este vorba despre Regulamentul (UE) 2024/1028 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 privind colectarea și schimbul de date referitoare la serviciile de închiriere de locuințe pe termen scurt și de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1724, care instituie obligația de înregistrare a fiecărei unități de cazare într-un registru administrat de autoritățile naționale sau locale și atribuirea unui cod unic, a cărui menționare devine condiție pentru listarea și publicitatea ofertei pe platformele online.

Operatorii platformelor sunt, la rândul lor, supuși unor obligații de diligență și raportare, incluzând verificarea codurilor de înregistrare, precum și transmiterea periodică către autorități a datelor esențiale privind identitatea gazdelor, localizarea imobilelor, numărul de nopți rezervate și valoarea veniturilor generate. Corelarea acestor informații cu evidențele fiscale naționale conduce la reducerea semnificativă a spațiului pentru nedeclararea veniturilor, repoziționând închirierea în regim hotelier într-o zonă de conformare fiscală aproape integrală.

În acest context, proprietarii trebuie să aibă în vedere adaptarea la noile cerințe legale (înregistrare, actualizarea documentației contractuale și a fluxurilor de raportare), precum și gestionarea cu atenție a problemelor care pot apărea, generate de refuzul înregistrării, suspendarea sau retragerea codurilor, ori de aplicarea sancțiunilor de către autoritățile de control.

În HoReCa, relația cu ITM este la fel de importantă ca relația cu clienții.

Munca „la negru”, pontajul făcut doar formal, pe hârtie, lipsa instruirii SSM sau evidența aproximativă a orelor de lucru pot închide, la propriu, ușa localului, atragand amenzi mari, suspendarea activității și conflicte cu angajații.

Un sistem clar de pontaj, instructajele SSM făcute și semnate la timp și contracte de muncă aliniate cu realitatea și cu legislația în materie (program, ore suplimentare, weekenduri) înseamnă nu doar conformare, ci și protecția administratorului și a brandului localului.

Recomand antreprenorilor din HoReCa să își „probeze” afacerea prin ochii unui inspector ITM, înainte ca acesta să ajungă la ușă. O verificare periodică a dosarelor de personal, a pontajelor și a procedurilor interne poate face diferența dintre un control de rutină și o criză de management.

Înainte de a semna un contract individual de muncă, una dintre clauzele discutate frecvent în etapa de interviu se referă la numărul de zile de concediu de odihnă. Unii angajatori îl prezintă ca pe un „beneficiu", alții ca pe un element negociabil. Realitatea juridică este mai nuanțată.

Conform Codului Muncii, durata minimă a concediului de odihnă este de 20 de zile lucrătoare pe an. Aceasta este o normă imperativă, ce nu poate fi redusă prin acordul părților, indiferent de forma pe care o îmbracă înțelegerea lor, iar orice prevedere contrară este lovită de nulitate absolută.

Cu toate acestea, mulți angajați nu știu că această cifră poate fi negociată în interesul angajatului, direct prin contractul individual sau colectiv de muncă, după caz. Negocierea numărului de zile de concediu este permisă, dar exclusiv în sensul acordării unui număr mai mare de zile față de minimul legal.

Este importantă lămurirea, încă de la începutul raporturilor de muncă, a chestiunii numărului de zile de concediu cuvenit angajaților. Ȋn practică, multe conflicte de muncă pornesc tocmai din înțelegeri informale din etapa precontractuală, ulterior imposibil de probat sau contestate de una dintre părți. Clarificarea în scris, în contractul individual sau colectiv, este cea mai sigură protecție — atât pentru angajat, cât și pentru angajator.