Expert Forum (EFOR)

Am transmis azi către AEP o serie de comentarii legate de proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2024/900 (TTPA), care reglementează transparența și vizarea publicului-țintă în publicitatea politică.
Comentariile pot fi consultate la - https://expertforum.ro/comentarii-proiect-ttpa/. De asemenea, am cerut organizarea unei dezbateri publice cu privire la proiectul de lege.

Printre observațiile principale se numără nevoia unei mai bune proporționalități a sancțiunilor: proiectul stabilește doar plafoane de amendă, fără a detalia criteriile de individualizare cerute de Regulament (gravitate, recurență, capacitate economică a făptuitorului etc.). De asemenea, am recomandat extinderea perioadei în care se pot aplica sancțiuni mai drastice la toată perioada electorală, nu doar la perioada de campanie. Am menționat că amenzile nu ar trebui să poată fi plătite din subvenții – chiar dacă Legea 334/2006 nu permite plata amenzilor din subvenții, această mențiune este necesară pentru a menține eficiența sancțiunilor. AEP ar trebui să asigure transparența sancțiunilor aplicate.

Un al doilea set de recomandări vizează capacitatea instituțională de implementare. Deși Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) primește cele mai largi competențe, inclusiv gestionarea registrului reprezentanților legali și a sistemului informatic prevăzut la art. 21, personalul urmează să fie asigurat doar prin redistribuire internă, fără resurse suplimentare clare. Expert Forum atrage atenția că AEP ar trebui să poată exercita atribuții de monitorizare proactivă, nu doar reactivă. Lipsa de personal și de resurse tehnice poate limita semnificativ implementarea eficientă a legislației.

Împărțirea competențelor între AEP și CNA (materiale statice vs în mișcare) în funcție de tipul de conținut ar putea genera confuzii pentru public.

În general, atribuțiile de control ar trebui să fie mai clar definite, inclusiv în ceea ce privește inspecțiile pe care le-ar putea organiza instituțiile abilitate.

Comentariile mai propun ca portalul de transparență privind publicitatea politică propus de AEP (care ar susține activitatea editorilor de publicitate) să devină obligatoriu, nu opțional, pe baza constatării că datele despre notificările de transparență sunt în prezent dispersate și greu de verificat. De asemenea, se recomandă corelarea obligațiilor TTPA cu raportările privind cheltuielile din subvenții (Legea 334/2006), introducerea unor proceduri clare de sesizare a neregulilor, precum și adoptarea unei norme tranzitorii pentru perioada dintre intrarea în vigoare a legii și operaționalizarea deplină a instituțiilor implicate.

În fine, am subliniat rolul societății civile în monitorizarea aplicării legii. Am propus constituirea unui grup consultativ format din organizații civice, după modelul unor practici din implementarea DSA în alte state europene, care să sprijine activitatea Comitetului de coordonare și a instituțiilor responsabile. Am propus și ca AEP să publice un raport public anual consolidat, cu date deschise.

RAPORT EFOR Subvențiile partidelor în 2026: bani ceva mai puțini, transparență la fel de puțină

În primele 6 luni din 2026, cele 8 partide parlamentare au primit împreună 91,8 milioane de lei din subvenții. Bugetul anual este cu 10% mai puțin față de anul trecut, scăzând de la 232 mil. lei anual, la 209 mil. lei.

Cine a primit cât:
PSD – 30,4 mil. lei | AUR – 18 mil. lei | PNL – 16,6 mil. lei | USR – 11,8 mil. lei | SOS România – 7,8 mil. lei | POT – 6,3 mil. lei | PMP – 430 mii lei | Forța Dreptei – 409 mii lei

Cele mai mari cheltuiți (79,9 mil. lei cheltuiți în total):
🔴 Presă și propagandă – 22 mil. lei (27,6%)
🔴 Personal – 15,7 mil. lei (19,7%)
🔴 Investiții mobile/imobile – 8,4 mil. lei (10,6%)
🔴 Activități politice – 6,4 mil. lei (8%)
🔴 Chirii/sedii – 4,6 mil. lei (5,7%)
🔴 Consultanță politică – 4,5 mil. lei (5,7%)

Pentru presă și propagandă s-a cheltuit mai puțin comparativ cu perioadele similare din anii trecuți. Pentru comparație: în 2024, presa și propaganda reprezentau 56% din cheltuielile primelor 7 luni — acum au scăzut la 27,6%, dar rămân tot prima categorie.

Cheltuieli vs venituri

PSD a fost cel mai cumpătat — doar 64% din subvenție a fost cheltuită. La polul opus: POT (116%) și SOS România (105%) au cheltuit mai mult decât au încasat în acest interval, PNL (106%) fiind singurul partid mare peste 100%. Reamintim că partidele pot păstra banii necheltuiți la finalul anului, deci procentul este estimativ.

Profiluri diferite:
🔹 PNL a dus 43,9% din buget (7,7 mil. lei) spre achiziția unui sediu
🔹 USR a dat 39,7% (4,6 mil. lei) pe personal — cel mai mare procent dintre partidele mari
🔹 AUR a cheltuit cel mai mult dintre toate partidele pe deplasări interne/externe: 2,4 mil. lei (16,5%)
🔹 PSD a alocat 54,6% din buget doar pentru presă și propagandă — mult peste media celorlalte partide mari
🔹 POT are singurul profil în care telecomunicațiile ajung într-un top 4 semnificativ (1,2 milioane de lei – 16,3%)

Rămâne însă problema de fond: știm pe ce categorii cheltuiesc partidele, dar nu știm cui ajung banii.

📄 Raportul integral: expertforum.ro/subventiile-partidelor-prima-jumatate-2026
📈 Date interactive: banipartide.ro

12 organizații neguvernamentale active în apărarea statului de drept atrag atenția că propunerea legislativă privind integritatea reduce standardele și este în contradicție cu angajamentele internaționale ale României.

Organizațiile semnatare trag un semnal de alarmă că, sub pretextul reformelor PNRR, se încearcă scăderea și mai mult a standardelor de integritate din România, pe fondul acutizării problemelor de corupție din justiție și administrația publică.

Senatorul Cătălin Predoiu a depus un proiect de lege privind consolidarea unor acte normative în domeniul integrității (Pl-x nr. 521/2026) care nu respectă angajamentele internaționale ale României, îi lipsește pe cetățeni de instrumentele civice de monitorizare a corupției, conține prevederi neconstituționale și este incompatibil cu statul de drept.

⚡ Eliminarea declarației publice de interese financiare

Proiectul elaborat de Ministerul Justiției instituia un mecanism distinct de declarațiile complete de avere și de interese: declarația de interese financiare. Aceasta urma să fie generată de Agenția Națională de Integritate prin e-DAI, pe baza informațiilor deja declarate, și să asigure transparența publică pentru 42 de categorii de persoane cu funcții de decizie. Informațiile erau prezentate prin segmente și praguri valorice, iar datele personale privind localizarea exactă a bunurilor, conturile bancare, starea civilă și alte date sensibile erau excluse din versiunea publică.

Forma parlamentară elimină complet acest mecanism. Ea prevede că obligația de depunere a declarațiilor de avere și de interese „nu atrage publicitatea acestora” și că toate declarațiile sunt păstrate de ANI, în condiții de confidențialitate, timp de șapte ani. Nu mai există nici declarația publică de interese financiare și nici un mecanism echivalent de transparență diferențiată.

Acest proiect de lege reprezintă un regres și față de Decizia Curții Constituționale a României (CCR) nr. 297/2025 care stabilit că legiuitorul „are o marjă de apreciere” pentru a reglementa, în cazul persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică, o declarație publică de interese financiare, construită pe segmente și praguri valorice. Curtea Constituțională a reiterat constant în jurisprudența sa că publicitatea declarațiilor de interese este justificată de prevenirea corupției instituționale.

Această soluție este, de asemenea, dificil de conciliat cu standardele promovate constant de GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției al Consiliului Europei). Atât în cadrul Rundei a IV-a, cât și al Rundei a V-a de evaluare, GRECO tratează declarațiile de avere, venituri, pasive și interese, precum și eficiența mecanismelor de verificare și a regimului conflictelor de interese, ca elemente esențiale ale sistemelor de prevenire a corupției. Reducerea transparenței și a posibilităților de control public reprezintă un pas în direcția opusă acestor standarde.

Astfel, proiectul de lege:

➤ ignoră soluția constituțională expres identificată de Curtea Constituțională;
➤ elimină soluția deja elaborată de Ministerul Justiției pentru punerea în aplicare a orientării Curții Constituționale;
nu instituie niciun mecanism alternativ care să concilieze viața privată cu dreptul cetățenilor la informație și la monitorizarea civică a averii decidenților;
➤ transformă excepția justificată de protecția datelor personale într-o secretomanie generală și absolută, demnă de un regim politic autoritar.
În acord cu Jalonul nr. 431 din PNRR, Decizia CCR nr. 297/2025 solicită în mod expres „sistematizarea și codificarea legislației” și „elaborarea și adoptarea unui cod de integritate și transparență în exercitarea funcțiilor publice”. Proiectul de lege desconsideră angajamentele europene ale României și orientările Curții Constituționale pentru a slăbi mecanismele de integritate.

Proiectul de lege este prezentat ca îndeplinirea unui angajament PNRR când, de fapt, reprezintă opusul respectivului angajament. Conform Jalonului 431[1] al PNRR, „actualizarea legislației privind integritatea se va realiza pe baza unei evaluări și analize prealabile a legilor privind integritatea”. Analiza a fost realizată de către Agenția Națională de Integritate prin intermediul proiectului „NIAct – Actualizarea legislației în domeniul integrității și oferirea de sprijin autorităților și deponenților în tranziția către declararea digitală a averilor și intereselor”, cod SIPOCA 1158, finanțat din fonduri europene. Proiectul de lege propus nu se bazează și nu respectă nici o recomandare din cadrul analizei, ci prioritățile politice de subminare a integrității.

Proiectul aflat în dezbaterea Parlamentului în sesiunea extraordinară creează un risc serios ca Jalonul 431 să fie considerat îndeplinit numai formal, prin adoptarea unui act normativ intitulat „lege de consolidare”, fără realizarea unei consolidări materiale a legislației și cu eliminarea unor mecanisme de transparență prevăzute în proiectul tehnic inițial elaborat pentru îndeplinirea jalonului. Atragem atenția că plățile din Mecanismul de redresare și reziliență sunt condiționate de îndeplinirea satisfăcătoare a jaloanelor și țintelor, nu de mimarea reformei pentru a distruge, de fapt, cadrul de integritate.

⚡ Eliminarea transparenței electorale

Candidații la funcțiile elective rămân obligați să depună declarații, dar acestea devin confidențiale. Alegătorul nu mai poate verifica înaintea votului:

➤ participațiile în societăți;
➤ datoriile și împrumuturile;
➤ contractele sau relațiile patrimoniale relevante;
➤ interesele care ar putea afecta exercitarea mandatului;
➤ dacă veniturile candidaților sunt proporționale cu contribuțiile declarate în campanie. Mai multe analize publicate la alegerile din ultimii ani, pe baza informațiilor din declarațiile de avere, au indicat neclarități și neconcordanțe cu privire la sursa banilor unora dintre candidați. Printre altele, au fost identificați candidați care nu declaraseră venituri, dar au făcut contribuții din venituri proprii pentru finanțarea campaniei electorale.Lipsa unui control asupra integrității finanțării campaniei se poate răsfrânge asupra corectitudinii întregului proces electoral și a rezultatelor acestuia. De asemenea, experiența arată că aceste date nu sunt verificate în mod sistematic de instituții, mai ales la alegerile unde există un număr foarte mare de candidați, ceea ce face ca simpla depunere a declarațiilor la ANI să nu producă analize care să arate dacă un candidat poate justifica contribuțiile declarate în campanie.

Depunerea exclusiv confidențială la ANI transformă declarația candidatului dintr-un instrument de informare electorală și monitorizare civică într-un document de control politic.

⚡ Eliminarea declarației privind bunurile soțului/soției fără un mecanism alternativ

În urma Deciziei CCR nr. 297/2025, declarația de avere cuprinde numai drepturile și obligațiile declarantului și ale copiilor minori aflați în întreținere. Curtea a stabilit că declarantul nu poate răspunde penal pentru informații care aparțin soțului, soției sau copiilor majori aflați în întreținere. Cu toate acestea, există mecanisme substitutive, precum impunerea obligativității declarării controlului real asupra bunurilor sau declarații separate. Lipsa oricărei soluții legislative nu face decât să încurajeze corupția instituțională, rezultând un risc evident ca bunurile, veniturile sau participațiile să fie transferate formal către soț, copii majori, fără a mai apărea în declarația demnitarului.

⚡ Eliminarea mecanismului de depunere a declarației de avere la începutul și la finalul mandatului

Depunerea unei noi declarații de avere la încetarea mandatului este obligatorie numai dacă există “o modificare a elementelor de activ și/sau de pasiv, cu o valoare mai mare de 1O.OOO de euro sau echivalentul în lei al acestei sume, față de cele declarate în declarația de avere anterior depusă în e-DAI”. (pct. 6[2] și 16). În fapt, prin acest mecanism aparent inofensiv, demnitarii care au acumulat averi nejustificate nu mai sunt nevoiți să depună declarații în fals, ci doar să nu le mai depună deloc, fără a exista posibilitatea ca Agenția Națională de Integritate să verifice situația lor patrimonială. Astfel:

➤ nu mai există obligatoriu o fotografie patrimonială exactă la intrarea și ieșirea din funcție;
➤ comparația între începutul și sfârșitul mandatului devine imposibilă chiar dacă există acces la bazele de date;
➤ pragul aplicabil obligației de actualizare este confundat cu pragul „diferenței semnificative” folosit pentru evaluarea averii.

⚡ Eliminarea posibilității practice de depunere de sesizări de către cetățeni și organizațiile societății civile

Proiectul de lege stabilește că sesizările care nu conțin „fapte concrete” sunt clasate dacă nu sunt completate în 15 zile. Multe sesizări privind averi, incompatibilități sau conflicte de interese provin de la persoane care cunosc existența unei situații, dar nu au acces la documentele instituției. Mai mult, pentru a verifica integritatea finanțării politice și electorale, cei interesați ar trebui să aibă acces la date în timp util pentru a putea identifica posibile probleme de legalitate – eventualele nereguli nu se pot intui fără acces la date. Într-un sistem în care declarațiile devin confidențiale, cerința ca petentul să furnizeze fapte concrete și verificabile devine imposibil de îndeplinit.

⚡ Eliminarea posibilității anulării actelor organelor colegiale adoptate în conflict de interese

Proiectul prevede că actul unui organ colegial este nul în cazul identificării unui conflict de interese numai dacă, fără votul persoanei aflate în conflict, nu s-ar fi întrunit majoritatea necesară. Conflictul de interese este redus la aritmetica votului.

Soluția ignoră faptul că persoana aflată în situație de conflict de interese poate:

➤ iniția sau formula propunerea;
➤influența deliberarea;
➤negocia voturile anterior ședinței;
➤furniza informații selective;
➤influența ordinea de zi;
➤ participa la formarea voinței colegiale chiar dacă votul său nu este matematic decisiv.

⚡ Eliminarea de facto a interdicției de trei ani de a ocupa funcții publice ca urmare a conflictelor de interese, incompatibilităților și averii nejustificate

Proiectul de lege permite diminuarea interdicției prin procente cumulative de până la 50% și, în anumite conflicte de interese, chiar neaplicarea interdicției. Proiectul de lege stabilește criterii precum impactul financiar redus, ignorând gravitatea instituțională. Favorizarea unei rude, numirea unei persoane sau influențarea unei proceduri poate avea consecințe grave fără un avantaj financiar direct. Neaplicarea interdicției poate lipsi sancțiunea de caracter efectiv și disuasiv.

⚡Eliminarea capacității Consiliului Național de Integritate de supraveghere a Agenției Naționale de Integritate

Art. 35² din proiectul de lege interzice membrului Consiliului Național de Integritate să desfășoare, direct sau prin persoane interpuse, activități aflate în legătură „directă sau indirectă” cu atribuțiile exercitate în CNI. Încălcarea interdicției poate determina revocarea de către Senat.

Norma nu definește:

➤ noțiunea de activitate;
➤ intensitatea legăturii;
➤ existența unui avantaj personal;
➤ activitățile permise;
➤ activitatea academică, de cercetare, formare, consultanță sau reprezentare instituțională;
➤ procedura de constatare și garanțiile persoanei vizate.
Formula „legătură directă sau indirectă” poate include aproape orice activitate în domeniul integrității. Având în vedere consecința revocării, norma nu îndeplinește exigențele de claritate și previzibilitate ale legii, fiind astfel neconstituțională.

Prin aplicarea unui astfel de interdicții și diminuarea capacității de luare a deciziilor, Consiliul Național de Integritate va fi deprofesionalizat și instrumentalizat pentru a gira orice comportament al conducerii Agenției Naționale de Integritate.



⚡Concluzii

Proiectul de lege nu reprezintă numai o variantă tehnică diferită a proiectului elaborat de Ministerul Justiției. Aceasta elimină principalul mecanism de transparență publică introdus pentru a concilia protecția vieții private cu necesitatea controlului civic asupra intereselor financiare ale demnitarilor și ale persoanelor cu funcții de decizie. Confidențialitatea generală a declarațiilor de avere și interese, inclusiv ale candidaților și demnitarilor, eliminarea informațiilor privind familia fără instituirea unui mecanism alternativ, pragul de 10.000 de euro, restrângerea efectelor conflictului de interese, diminuarea sancțiunilor și instrumentalizarea Consiliului Național de Integritate în folosul conducerii Agenției Naționale de Integritate, subminează sistemul de la transparență și prevenție.

Din perspectiva Jalonului 431 din PNRR, aceste modificări generează un risc serios de neconformare, cu efectul pierderii a sute de milioane de euro de către România.

Modificările propuse sunt incompatibile nu numai cu obiectivele asumate prin Jalonul 431 din PNRR, ci și cu standardele europene privind prevenirea corupției dezvoltate în cadrul GRECO și OCDE, care acordă un rol central transparenței, declarării intereselor și existenței unor mecanisme efective de verificare și sancționare a conflictelor de interese.



Organizațiile semnatare cer Parlamentului modificarea substanțială a proiectului de lege, cel puțin prin:

➤ Introducerea declarației publice de interese financiare, conform proiectului de lege al Ministerului Justiției;
➤ Introducerea unei declarații privind bunurile soțului/soției;
➤ Introducerea obligativității depunerii declarației de avere și de interese la începutul și la finalul mandatului;
➤ Scoaterea din textul proiectului de lege a prevederilor privind nesancționarea conflictelor de interese ale organelor colegiale;
➤ Scoaterea din textul proiectului de lege a interdicțiilor neconstituționale privind membrii Consiliului Național de Integritate.


Semnatari

Asociația pentru Cooperare și Dezvoltare Durabilă

Expert Forum

Asociația Română pentru Transparență |Transparency International Romania

Asociația Pro Democrația

Centrul pentru Inovare Publică

Centrul de Resurse Juridice

ActiveWatch

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

Societatea Academică din România

Centrul pentru Jurnalism Independent

Asociația Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

Funky Citizens

Căutăm un/o voluntar/ă pasionat/ă de domeniile politicilor publice electorale, respectiv finanțare politică.

De ce să aplici:

Căutăm ajutoare care să susțină EFOR în activități legate de alegeri, reforma electorală și finanțarea partidelor, unele dintre temele pe care organizația a fost foarte activă în ultimii ani. Deși la prima vedere pot părea subiecte mai tehnice, în realitate nu sunt chiar așa de dificil de înțeles dacă nu ai mai avut experiență în domeniu, iar prin colaborarea cu EFOR vei ajunge să le stăpânești fără probleme.

Ești candidatul/a ideal/ă dacă:

⮞ Ești o persoană cu spirit de echipă, care vrea să învețe mai multe despre aceste subiecte
⮞ Ești organizat/ă și capabil/ă să respecți termene limită
⮞ Ai abilități digitale și lucrezi cu Microsoft Office (în special Excel și Word). Desigur, te vom ajuta și noi și vei avea posibilitatea să înveți să lucrezi și cu alte instrumente.
⮞ Ai răbdare cu sarcini meticuloase, care implică strângerea de date, uniformizarea lor și crearea de baze de date. O parte din activitate va fi legată de dezvoltarea platformei banipartide.ro și a altor platforme legate de alegeri dezvoltate de EFOR
⮞ Vrei să contribui cu idei de dezvoltare a platformelor de mai sus
⮞ Crezi în valori democratice

Îți propunem:

⮞ un stagiu de aproximativ 15-20 de ore pe săptămână (negociabil și flexibil), care să înceapă cât mai repede
stagiul are loc pentru aproximativ 2-3 luni (negociabil)
⮞ poți să lucrezi și de acasă
⮞vei lucra alături de experți de la EFOR pe aceste teme

Cum aplici:

Trimite-ne un CV și o scrisoare de intenție de cel mult o pagină - în limba engleză - prin care să ne explici de ce crezi că ești potrivit(ă) și ce te motivează să lucrezi cu noi, la adresa [email protected]. Te rugăm să incluzi în titlul mailului Voluntar EFOR. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 16 iulie 2026.

Stagiul nu este remunerat, însă la finalul programului vei primi un certificat de voluntariat și recomandări. În funcție de candidaturile primite putem suplimenta numărul de poziții disponibile pentru voluntariat.

Te așteptăm în echipa noastră!

PE CE AU CHELTUIT PARTIDELE POLITICE BANII DIN SUBVENȚII ÎN LUNA MAI?

În total, au cheltuit 14,8 milioane de lei, cea mai mare sumă din acest an, un pic peste martie. PNL a cheltuit mai mult de jumătate din bani pentru plata ratelor pentru achiziționarea unui sediu, iar SOS România și POT au cheltuit mai mult decât în lunile trecute. Detalii și grafice interactive la https://www.banipartide.ro/subventii

PSD a cheltuit în total 3.6 mil lei, fiind partidul cu cele mai mari cheltuieli din lună. Cea mai mare parte a banilor, peste 2,1 milioane lei, s-a dus către presă și propagandă, urmată de cheltuieli de personal (530.626 lei), consultanță politică (267.400 lei) și cotizații pentru organizații politice internaționale (248.966 lei).

PNL a cheltuit 2,7 mil lei, cu o structură atipică față de celelalte partide: categoria dominantă a fost cea legată de investițiile în bunuri mobile și imobile, cu 1.354.744 lei, mai mult decât dublu față de presă și propagandă (773.773 lei), a doua categorie ca mărime. Cheltuielile de personal s-au ridicat la 324.519 lei.

AUR a raportat cheltuieli totale de 2,2 milioane de lei, distribuite relativ echilibrat între presă și propagandă (586.578 lei), materiale de întreținere și funcționare a sediilor (439.714 lei) și personal (433.827 lei). Partidul a avut și cheltuieli notabile cu organizarea de activități cu caracter politic (210.132 lei) și onorarii pentru avocați (134.343 lei).

SOS a cheltuit 2,2 milioane de lei, cu cea mai mare sumă direcționată către organizarea de activități cu caracter politic (457.714 lei), urmată de personal (424.414 lei) și transport (400.557 lei) – aceasta din urmă fiind neobișnuit de ridicată comparativ cu celelalte partide. Chiriile și utilitățile sediilor (271.058 lei) și investițiile în bunuri mobile și imobile (262.160 lei). Partidul a cheltuit 85.000 de lei pentru presă și propagandă.

USR a cheltuit 1.9 milioane de lei, din care cea mai mare parte pentru personal (687.586 lei), aproape triplu față de categoria presă și propagandă (253.867 lei). Categoriile Consultanța politică (231.789 lei), chiriile și utilitățile sediilor (196.931 lei) și organizarea de activități politice (168.030 lei) au înregistrat cheltuieli mai mari.

POT a înregistrat cheltuieli totale de 1,9 milioane de lei, orientate majoritar către comunicare: presă și propagandă (523.867 lei) - cea mai mare valoare lunară de până acum, telecomunicații (463.623 lei) și producția și difuzarea de spoturi publicitare (305.722 lei). Personalul a costat 226.724 lei, iar organizarea de activități politice 221.375 lei.

PMP a avut cheltuieli mult mai modeste, de doar 62.339 lei în total, cea mai mare parte fiind pentru personal (22.069 lei) și chirii și utilități ale sediilor (20.680 lei). Partidul a plătit și penalități de 9.677 lei.

FD a cheltuit 54.802 lei, sumă concentrată aproape integral pe chirii și utilități sedii (33.133 lei) și penalități (15.000 lei), cu cheltuieli minime de personal (6.118 lei).

PRORO a avut cea mai mică sumă cheltuită dintre toate partidele, doar 11.755 lei, aproape integral pentru onorarii avocați, executori și experți (10.704 lei), restul fiind cheltuieli neînsemnate pentru deplasări și combustibil. De menționat că partidul nu a mai primit bani în mandatul curent și cheltuie din economii.

Se mută Râşnovul la Mereni (Republica Moldova) cu tot cu festival. Bucata mea va fi despre manipularea istoriei recente în campaniile de dezinformare strategică din regiunea noastră, ca parte din proiectul din reţeaua . Băgaţi capul dacă aveţi drum pe acolo weekendul ăsta şi vreţi să vă întâlniţi cu Maia Sandu: e la vreo 10km de Chişinău, dincolo de aeroport. Sufletul petrecerii e ca de obicei Mihai Dragomir de la . Mai multe in link

Ne alăturăm organizațiilor semnatare și condamnăm ferm abuzul de autoritate al Secției pentru judecători a CSM, precum și încercările de intimidare și delegitimare a presei și a organizațiilor societății civile.

Expert Forum se numără printre organizațiile incluse pe lista menționată de Secția pentru judecători, într-un demers care riscă să transforme criticile legitime la adresa unor decizii publice în presupuse amenințări la adresa justiției.

Susținem fără echivoc independența justiției și respingem orice încercare de a asocia exprimarea unor opinii critice, activitatea civică sau jurnalistică cu așa-zise „atacuri hibride”. Într-o societate democratică, dezbaterea publică, libertatea de exprimare și monitorizarea instituțiilor reprezintă mecanisme esențiale de responsabilizare, nu amenințări care trebuie sancționate.

Apărarea statului de drept nu poate fi folosită ca pretext pentru limitarea spațiului civic sau pentru intimidarea celor care își exercită dreptul legitim de a critica decizii ale autorităților publice.

Expert Forum a analizat modul în care sancțiunile aplicate pentru încălcarea legislației privind finanțarea politică din 2024 și 2025 au fost plătite sau contestate în instanță.

Raportul integral, statistici și baza de date pot fi consultate la https://expertforum.ro/sanctiuni-partide-cine-le-plateste/

Câteva dintre concluziile cercetării:

Un procent relativ redus din amenzi sau confiscări este plătit de contravenienți fără a exista o contestație în instanță sau fără a fi inițiate proceduri de executare pentru realizarea plății

Majoritatea contravenienților plătesc în termen de 15 zile de la înștiințare, când pot achita o sumă redusă.

Într-un număr semnificativ de cazuri, Direcția juridică a AEP a fost sesizată pentru executarea plăților. Cea mai mare parte din acestea sunt legate de partide care nu au publicat în Monitorul Oficial informațiile obligatorii de transparență și nu neapărat de partide care au fost sancționate pentru participarea la alegeri.

Cele mai multe sancțiuni sunt avertismente. Partidele politice parlamentare au primit amenzi relativ reduse, însă au compensat prin confiscări mai mari impuse de AEP.

Măsurile impuse de cadrul legislativ nu sunt proporționale și disuasive, întrucât chiar dacă se aplică sancțiuni multiple sau în valoare mai mare contravenienților, aceștia pot plăti în final doar un procent relativ mic din total în cele din urmă.

Un număr relativ mic de documente de sancționare este contestat în instanță – aproape un sfert din cele unde s-a aplicat o amendă.

Unii contravenienți plătesc sancțiunea și se adresează ulterior instanței pentru a anula documentele de control și pentru a-și recupera banii

Durata proceselor este mai degrabă una îndelungată. Puține contestații au fost soluționate, fie pe fond, fie prin decizii finale, deși majoritatea sunt emise în 2024 sau 2025.

Am participat la Congresul Studenților din România, dedicată anul acesta implicării în viața publică. În cadrul panelului „Voci pentru schimbare”, colega noastră Maria a vorbit despre rolul pe care îl au tinerii în construirea unor comunități mai implicate și mai democratice, precum și despre importanța educației pentru democrație și a spațiilor în care elevii și studenții pot învăța să participe activ la viața publică.

Felicitări Uniunea Studenților din România (USR) pentru organizarea acestui eveniment care reunește anual sute de studenți, organizații și invitați din domeniul educației și societății civile.