Andrei Samoil

Am reînceput antrenamentele de Aikido. 🥋
Ca în fiecare an, am puține locuri în fiecare grupă, doar vreo 15, ca să am timp de toți. Am și mult mai puține locuri libere, pe care mă străduiesc să le ocup în prima lună a sezonului ca apoi să am continuitate și grupa stabilă. Așa că, în această perioadă, fac înscrieri, cunosc părinți și cunosc copii. De toate vârstele. Îi primesc pe toți, indiferent de unde vin, și răspund întrebărilor părinților. Încerc să nu răspund prea complicat sau prea filosofic, să încerc să-i dau omului, cât de repede, răspunsurile pe care le caută. Dar, deși știu că mulți nu au habar de domeniu, deși am toată toleranța (și chiar admirația pentru un om care încercă să afle și să învețe), uneori unele întrebări sunt ”funny”:
”Aikido este stilul ăla în care îl dobori pe celălalt cu energia, nu?”
”Nu, ăla este Star Wars...” 👽
”Dacă mă apuc de Aikido o să slăbesc?”
”Nu neapărat, dar o să poți să cazi foarte bine și mult mai ușor, fără să te rupi când o faci!” 🫃
”Vreau să facă aikido că are un bully la școală și să știe să se bată” (asta este chiar trist)
”Multă vreme nu o să știe să se bată. Aici nu pregătesc copii ca să devină luptători la forțele speciale sau bounceri de club... Dar, dacă se va ține de antrenamente, va ști să se apere! Mai mult, în câțiva ani, aici mai repede ca oriunde, va deprinde subtilitățile managementului de conflict și nu va mai avea nevoie să se bată.” 🤼
”Aikido este ce face Steven Segal, nu?”
”Da, dar nu ne mai place foarte mult de el...” 🥷
”Când o să pot să dobor pe cineva de la distanță, fără să îl ating? Mie nu îmi place să ating oameni...”
”O să poți să faci asta când îți vei lua o armă de foc... sau când o să arunci bine cu o cărămidă.” 🔫
”Când o sa dau primul examen? Când o să îmi iau centura neagră?”
”Dacă mă întrebi asta acum, probabil niciodată... Primul examen îl vei da la minim patru luni după ce te vei apuca serios de antrenamente. Centura neagră o vei putea obține după minim patru ani (adult fiind), dar numai după ce vei ajunge să gândești ca o centură neagră și să nu ți-o mai dorești.”
”Nu înțeleg...”
”Știu... Doar învață să fii consecvent și totul va fi bine”
”Dar care este cel mai greu examen?”
”Asta este o întrebare bună! Cel mai greu examen fizic este cel de la centura maro, cel de 1 Kyu. Cel mai greu examen mental este cel de 2 Dan, a doua centură neagră. Pentru că atunci trebuie să arăți că nu te demoralizează să te întorci de unde ai plecat și să o iei de la început, căutând profunzimea. ”Do” din ”Aikido” înseamnă Cale. Mergem pe cale, ne întoarcem acasă schimbați și apoi plecăm din nou la drum...”
”Nu înțeleg...”
”Știu... Este OK!” 🥋🥋🥋

Sunt un dinozaur...?
Lumea se schimbă repede, sub ochii noștri.
AI-ul face din ce în ce mai multe lucruri, rezolvă din ce în ce mai multe probleme și elimină din ce în ce mai multe job-uri. Politicienii se schimbă și își modifică discursul. Harta geo-politică a lumii se destramă și se reface altfel. Societatea se scindează și se separă. Este o perioadă a schimbărilor.

În acest context, în jurul meu, tot mai multe voci spun că în câțiva ani vor dispărea cele mai multe meserii pe care le avem astăzi. Și că va fi greu și că va trebui să ne adaptăm, să învățăm chestii noi, iar copiii noștri vor avea meserii care încă nu s-au inventat...

Da, probabil că așa este. Așa că, ce ar trebui să ne străduim să-i învățăm? Ce ar fi musai să-l învăț pe Victor? Muzică? Română? Fizică? Programare? Poate astea nu mai sunt atât de importante cât erau acum zece ani. Dar ce spuneți de Etică? Moralitate? Valori? Virtuți? Pe cale de consecință, pedagogie? Sunt eu un dinozaur?

Așa sună bine și sună logic. Învață să fii un Om frumos, citește Meditațiile lui Marcus Aurelius, învață despre etică și virtuți, asumă-ți-le, integrează-le în viața ta și vei avea succes, vei avea bani, recunoaștere, apreciere și vei putea avea orice meserie îți place. Da? Sigur?...

Realitatea milioanelor de euro câștigați din OnlyFans contrazice această idee de dinozaur. La fel și filosofia sau retorica ”Incel”, la fel cea a feminismului toxic (și nu întotdeauna foarte logic), la fel și averile politicienilor, retorica războaielor, respectarea promisiunilor, a contractelor sau a acordurilor în afaceri sau între țări. Pare că lumea funcționează fiind condusă de cei care au succes tocmai pentru că nu respectă principiile de mai sus, de etică, moralitate, logică, valori sau virtuți.

Sau, cel puțin, spun că le respectă, o vreme, și apoi, brusc, când le convine lor, nu o mai fac și iau tot câștigul. Pentru că pot… Ca un joc de alba-neagra. Iar organizatorii au public și sunt adulați!

Întrebarea mea este: Eu ce îl învăț pe Victor la 8 ani? Valori, virtuți sau alba-neagra și flexibilitate morală? Nu ar trebui să îl ajut să-și crească la maxim șansele de succes în viitoarea societate? Oare există un curs de OnlyFans?

Restul, pe NOUL BLOG: https://andreisamoil.ro/2025/05/22/sunt-un-dinozaur/

🥹

Atunci când ridicăm cortina...

"Aikido cu puterea mintii" este o gluma, bulshido, sau are o urma de adevar? 😂


Acum ceva timp, la mine in dojo, a venit o domnisoara care parea destul de dornica sa se apuce de Aikido. Ca principiu, prima data poftesc pe oricine sa vizioneze un antrenament inainte sa intre pe saltea. Asta ca sa nu se sperie sau sa se crispeze cand incep sa-i vorbesc in japoneza. La sfarsitul antrenamentului, ma duc sa vorbesc cu domnisoara care, putin dezamagita de ce vazuse, imi pune cea mai tare intrebare:

🤓“Foarte interesant Aikido asa cm il faceti voi, dar eu as dori sa invat cm sa il fac pe atacator sa cada fara sa il ating, asa, de la distanta, poate cu puterea mintii... O sa ma invatati sa fac asta? Stiti, mie nu imi place sa ating alti oameni...” 😂😅

Recunosc, am ramas putin incurcat. Cu alte cuvinte, mi-a cazut falca si (cel putin o vreme) nu am stiut ce sa ii raspund. Apoi i-am recomandat lectii de tir. Sau sa se faca Jedi...

Interesant este ca, mai tarziu, gandindu-ma la ce spunea domnisoara, lucrurile nu mi s-au mai parut atat de absurde. Nu ma refer la aikido de jedi care foloseste Forta. Desi am auzit multe povesti de genul, pana acum nu am gasit pe nimeni care sa ma doboare numai cu puterea mintii si o privire incruntata. Asa ca raman sceptic. Ma refer la interpretarea figurativa. Aikido cu puterea mintii functioneaza.


Si acum explicatia asa cm o inteleg eu, acum:
In Aikido se vorbeste foarte mult despre relaxare. Miscarile trebuie sa fie relaxate, mainile trebuie sa fie relaxate, umerii trebuie relaxati. Practic, daca tehnica este corecta, miscarea pare un dans frumos, coordonat, fara miscari nenecesare, fluent, mentinand un tonus dar relaxat. Seamana surprinzator de mult cu tango. Aceasta relaxare, insa, incet, in ani de practica, transcede si in mintea practicantului ce ajungand la concluzia ca nu are nimic de dovedit celor din exterior, devine mai linistit, mai putin incordat si crispat, devine mai permisiv si non-combativ cu cei din jurul sau.

O alta consecinta a antrenamentului este abilitatea de a-i citi pe cei din jur. Invatand sa evalueze daca cel din fata sa este relaxat sau incordat, daca este pe cale sa atace sau sa se retraga, practicantul de aikido va reusi sa aplice aceleasi principii si in interactiunea de zi cu zi cu cei din jurul sau. Putand sa citeasca sau sa intuiasca aceste stari, va fi in stare sa se adapteze usor si sa gliseze relaxat de la o atitudine la alta. Mai mult, in cazul in care este pus in fata unei confruntari non-fizice, va realiza ca are de ales intre a adopta o atitudine "irimi" (impunandu-se daca aceasta este posibil) sau va face un "tenkan" si isi va lasa oponentul sa se descarce, va deflecta furia lui, pentru ca apoi, ramanand stabil si calm, sa ii intoarca exact argumentele potrivite. Practic, atingand acest nivel de intelegere, va sti exact cm sa evite o escaladare a unui conflict, sau cm sa nu il lase sa degenereze sau sa se acutizeze.

Un ultim argument pentru care aikido mental functioneaza este, in opinia mea, lipsa competitiei din Aikido Aikikai. Lumea din jur, mass-media, organizarea noastra sociala actuala promoveaza intens competitia ca si criteriu de selectie. Ba mai mult, daca intram in competitie cu cineva, ni se spune ca este exceptional daca avem o victorie zdrobitoare (si ne calcam pe cap oponentul impertinent). In Aikido Aikikai se vorbeste doar despre competitia cu tine insuti.

Astfel, un aikidoka ar putea sa reuseasca sa iasa din vartejul emotional al intrecerii, sa sintetizeze obiectivele importante pentru el si sa isi aleaga singur directia, rational si detasat.
Astfel, aikido cu puterea mintii nu imi mai pare o gluma ci o idee foarte buna (sau macar posibila).