Neurohope

Dr. Dorin Bică Neurochirurg la Congresul Societății Române de Neurochirurgie, Brașov. O întâlnire importantă pentru comunitatea neurochirurgicală și un bun prilej pentru schimb de experiență între colegi din țară și din străinătate.

În aceste zile, la Brașov, am participat la cea de-a 51-a ediție a Congresului Societății Române de Neurochirurgie, un eveniment care reunește specialiști din România și din comunitatea neurochirurgicală internațională.

Astfel de întâlniri sunt importante nu doar pentru prezentarea celor mai noi direcții în neurochirurgie, ci mai ales pentru schimbul direct de experiență: cazuri complexe, abordări chirurgicale, tehnologii noi și decizii medicale discutate între colegi care se confruntă, în practica de zi cu zi, cu aceleași provocări.
Neurochirurgia evoluează continuu, iar participarea la astfel de contexte profesionale face parte din responsabilitatea de a rămâne conectat la progresul specialității și de a integra, atunci când este potrivit, aceste evoluții în îngrijirea pacienților.
Mă bucur să fiu din nou alături de colegi și de comunitatea neurochirurgicală.

51st Congress of the Romanian Society of Neurosurgery
Brașov, România | Septembrie 2026

NeuroHope recrutează Director Medical

Căutăm un medic cu experiență profesională solidă, activitate clinică relevanta și adresabilitate proprie, care să se implice atât în coordonarea activității medicale, cât și în dezvoltarea serviciilor și în elaborarea și implementarea procedurilor și protocoalelor medicale.

📍 București, Sector 1
📩 CV-urile pot fi transmise până la 1 octombrie 2026 la [email protected]

Amorțeala mâinii: este tunel carpian sau provine de la coloana cervicală?

Simți amorțeli sau furnicături în degetul mare, arătător și mijlociu, mai ales noaptea sau când ții telefonul în mână?

Aceste simptome indică frecvent un Sindrom de Tunel Carpian — o afecțiune în care nervul median este comprimat la nivelul încheieturii mâinii.

În cabinet, evaluarea începe întotdeauna cu examinarea clinică și teste specifice de provocare. Cu toate acestea, simptomele pot fi înșelătoare: uneori, o compresie la nivelul gâtului (coloana cervicală) poate imita durerea de la încheietură!

Pentru a fi siguri de diagnostic și pentru a stabili conduita terapeutică corectă, pasul esențial este efectuarea unei Electromiografii (EMG).

De ce este EMG-ul important?
• Confirmă diagnosticul: Arată cu precizie dacă nervul median este într-adevăr cel afectat.
• Măsoară gravitatea: Determină dacă este vorba despre o compresie ușoară, moderată sau severă (un detaliu crucial pentru a decide între tratamentul conservator și intervenția chirurgicală).
• Exclude alte cauze: Verifică dacă problema provine din încheietură sau de la nivelul coloanei cervicale.

Dacă aveți amorțeli frecvente la nivelul palmei, nu amânați evaluarea. Cu un diagnostic exact bazat pe examinare clinică și EMG, planul de kinetoterapie și fizioterapie poate fi adaptat perfect pentru a elibera presiunea de pe nerv înainte ca leziunile să se agraveze.

17 septembrie, Ziua Mondială a Siguranței Pacientului.

Tema din acest an: îngrijirea sigură pentru bolile netransmisibile, sub mesajul „Safe care for life!”. Sunt afecțiuni care cer îngrijire pe termen lung, iar siguranța pacientului se construiește pe tot acest parcurs.

Ziua trece, principiul rămâne valabil în fiecare zi. 💙

Fizioterapia vs kinetoterapia – care este diferența?

Un masaj se simte minunat, dar de ce durerea cervicală revine mereu după doar 3 zile?
Masajul, compresele calde și electroterapia sunt tratamente pasive. Acestea ajută la relaxarea musculaturii tensionate și cresc temporar circulația locală, oferind o ameliorare a durerii. Și asta le face foarte utile!

Dar, tratamentele pasive doar reduc simptomele, nu rezolvă întotdeauna cauza.

Dacă un mușchi este tensionat, de multe ori înseamnă că lucrează excesiv pentru a compensa slăbiciunea sau controlul deficitar al musculaturii din jur.

Dacă nu introduci kinetoterapie activă (exerciții pentru creșterea forței și reeducarea tiparelor de mișcare), organismul va reveni la vechile obiceiuri odată ce efectul masajului dispare.

Folosește terapia pasivă pentru ameliorarea durerii, dar folosește exercițiul activ pentru a preveni revenirea ei.

Mă dor genunchii, deci trebuie să mă odihnesc?

„Mă dor genunchii, așa că probabil ar trebui să nu mai merg și să mă odihnesc, nu?” ei bine, NU. În cazul artrozei, repausul prelungit este adesea unul dintre cele mai nepotrivite lucruri pe care le poți face.

Cartilajul articular nu are vase de sânge proprii. Nutrienții ajung la nivelul lui în principal prin difuzie din lichidul sinovial, iar mișcarea și alternarea încărcării cu descărcarea favorizează schimbul de lichid.

Gândește-te la cartilaj ca la un burete îmbibat cu apă. Când mergi sau încarci articulația, comprimi buretele. Când eliberezi presiunea, acesta absoarbe lichidul nutritiv. Dacă încetezi să te miști din cauza unei dureri ușoare de genunchi sau șold, articulația devine mai rigidă și poate ajunge să doară și mai mult.

Repausul este indicat în cazul unui traumatism acut (de exemplu, o entorsă recentă de gleznă).

În cazul uzurii cronice a articulațiilor, mișcarea este „lubrifiantul” articulațiilor.

Hernia de disc nu inseamna automat operatie

In raportul de la RMN scrie „hernie de disc” sau „boală degenerativă a discului”? Nu intra în panică. Un RMN anormal nu înseamnă că te îndrepți direct spre sala de operație.

Realitate: La persoanele fără dureri, modificările discale sunt frecvente. În jurul vârstei de 40 de ani, aproximativ o treime pot avea protruzie discală la RMN, fără ca aceasta să provoace simptome

În medicina tratăm pacientul, nu imagistica!

Cu excepția situațiilor în care există semne neurologice severe („red flags”), precum apariția bruscă a slăbiciunii musculare sau pierderea controlului vezicii urinare/intestinului, intervenția chirurgicală este rareori primul pas necesar.

În schimb, tratamentul de primă linie este reabilitarea conservatoare: kinetoterapie țintită (exerciții prescrise în mod specific pentru fiecare pacient) asociată cu proceduri fizicale.

Kinetoterapia nu înseamnă doar „să rămâi activ” — este un program structurat, ghidat medical, conceput pentru a reduce durerea, a îmbunătăți funcția și toleranța la efort și, în funcție de caz, a reduce simptomele asociate iritației radiculare.

Tehnologia în Reabilitarea Modernă

Medicina Fizică și de Reabilitare integrează sisteme avansate de evaluare și tratament pentru o precizie ridicată:

🔹 Dispozitive de Biofeedback (EMG/Presiune): Esențiale în reabilitarea pelvină și neurologică, ajutând pacientul să vizualizeze și să controleze conștient contracția unor mușchi profunzi.
🔹 Sisteme de Ergospirometrie și Monitorizare EKG în Timp Real: Utilizate pentru dozarea milimetrică a efortului în reabilitarea cardiacă și pulmonară.
🔹 Terapii de Înaltă Energie: Laser HILT, Terapie Shockwave și Tecar pentru biostimularea profundă a țesuturilor.

Planul de reabilitare nu este o simplă listă de proceduri, ci o strategie medicală integrată, personalizată în funcție de rezerva funcțională a fiecărui pacient.

Recunoștința pacienților și a familiilor lor este cea mai frumoasă confirmare a muncii noastre. Vă mulțumim pentru încredere! ❤️

Uneori întâlnim oameni care nu sunt doar medici, ci adevărați oameni providențiali. ❤️

Vreau să îi mulțumesc din suflet domnului doctor Dr. Dorin Bică Neurochirurg de la clinica Neurohope pentru profesionalismul și dăruirea cu care s-a ocupat de tatăl meu. 🙏

Agenți Fizici vs. Kinetoterapie: Care este diferența?

În cadrul oricărui program de reabilitare, acești doi piloni au roluri complementare:

1. Agenții Fizici (Fizioterapia)

Este componenta activă a tratamentului. Reprezintă prescripția medicală de mișcare targetată și efort dozat, executat sub îndrumarea kinetoterapeutului.

• Rolul principal: Restaurarea mișcării funcționale, refacerea biomecanicii articulare, optimizarea forței și controlului muscular, precum și recondiționarea capacității de efort a organismului.
• Efectul: Răspunde direct cauzei mecanice sau funcționale a problemei, reinstalează tiparele corecte de mișcare și creează adaptări fiziologice pe termen lung, prevenind recidivele.

2. Kinetoterapia (Terapia prin Mișcare)

Este componenta activă a tratamentului. Reprezintă prescripția medicală de efort adaptat și mișcare targetată, ghidată de kinetoterapeut.

• Rolul principal: Reeducarea neuromusculară, antrenarea musculaturii respiratorii, recondiționarea efortului aerob sau reeducarea voluntară a musculaturii planșeului pelvin.
• Efectul: Modifică adaptările fiziologice pe termen lung, crește rezistența la efort și reinstalează tiparele corecte de funcționare.