George GIMA

La „alegerile” din Rusia au fost puși pe liste de candidați mari „eroi” ai patriei, care au „luptat” în invazia din Ucraina: tineri în uniformă, care inspiră și care sunt prezentați drept modele de succes. Ei sunt de fapt „Soldații de zinc” ai Svetlanei Aleksievici.

O altă referință deosebită este punerea în scenă a acestui roman: „Băieții de zinc”, cu Mariana Mihuți și Rodica Lazăr, un spectacol în care mamele băieților morți pe front depun mărturii emoționante.

Ce se ascunde în spatele acestor „modele”? Moartea. Nu există niciun succes în spatele acestor băieți. Ei sunt trimiși la moarte de un regim dictatorial, care comite crime de război. Speranța de viață a unui soldat rus este printre cele mai scăzute din conflictele moderne. Familiile acestora primesc în schimb compensații modeste și multă manipulare.

Diferența dintre un tânăr din Rusia și unul din Occident este diferența dintre viață și moarte. Pentru că asta înseamnă dictatură versus democrație atunci când viața copiilor nu valorează nimic în fața propagandei și a agendei dictatoriale.

În prima imagine: Vladislav Golovin, candidat la alegerile parlamentare în Rusia, fiind totodată pus pe lista de sancțiuni a statelor occidentale sub acuzația de crime de război.

A doua și a treia imagine: referințe care nu ar trebui să lipsească din educația scolară, pentru ca tinerii și copiii să înțeleagă ce înseamnă democrația și libertatea, în comparație cu dictatura odioasă.

Mi se pare important că, într-un moment în care Europa vorbește foarte mult despre securitate, competitivitate și tehnologie, cultura apare din nou în discuția despre viitorul Uniunii.

Anul viitor se împlinesc 70 de ani de la Tratatul de la Roma. Cu această ocazie, Ursula von der Leyen a anunțat, în discursul său despre Starea Uniunii, organizarea unui nou „Congres al Europei”, care va aduce împreună gânditori și scriitori, artiști și oameni de știință, cetățeni și societatea civilă. Scopul anunțat este formularea unei viziuni pentru următoarea generație de europeni.

Cultura are o capacitate pe care politica o pierde uneori. Poate crea o limbă comună între oameni care nu gândesc la fel, nu votează la fel și nu au aceeași istorie. Literatura, filmul, teatrul, muzica și artele ne-au ajutat de multe ori să înțelegem Europa înainte ca Europa să știe foarte clar ce vrea să devină.

Instituțiile pot construi reguli. Economia poate construi prosperitate. Securitatea poate proteja ceea ce avem. Dar pentru a ști ce vrem să construim mai departe avem nevoie și de idei, de memorie și de imaginație.

Mi-ar plăcea ca noul Congres al Europei să devină realitate. Ar fi valoros dacă vocea artiștilor și a oamenilor de cultură ar ajunge mai des acolo unde Europa își decide viitorul.

Sursa foto: Comisia Europeană

Ursula von der Leyen a readus săptămâna aceasta în discuția despre viitorul Europei un proiect care merită urmărit cu foarte mare atenție și de la București, și de la Constanța.

În discursul despre Starea Uniunii, președinta Comisiei Europene a vorbit despre dezvoltarea Coridorului Mijlociu, o rută de conectivitate care va lega Asia Centrală și Caucazul de Sud de piața europeană. Prin Global Gateway, Comisia vrea să mobilizeze până la 12 miliarde de euro din fonduri publice și private, cu obiectivul de a diversifica rutele comerciale, de a tripla fluxurile și de a reduce semnificativ timpii de transport până în 2030.

Ursula von der Leyen a anunțat și organizarea unui summit regional de conectivitate împreună cu premierul Bulgariei.

Pentru România, miza este rolul pe care Portul Constanța îl poate avea în această nouă hartă comercială dintre Asia și Europa.

Coridorul Mijlociu este o rețea de căi ferate, drumuri, porturi și legături maritime care traversează Asia Centrală, Marea Caspică și Caucazul de Sud și ajunge spre Europa inclusiv prin regiunea Mării Negre.

Constanța nu pornește de la zero. Portul se află deja la capătul coridorului european Rin–Dunăre și este parte a coridorului Baltic–Marea Neagră–Marea Egee, ceea ce îi oferă conexiuni spre centrul și nordul Europei.

Dar geografia singură nu aduce mărfurile într-un port. Contează capacitatea, infrastructura feroviară și rutieră, legătura cu Dunărea, viteza operațiunilor și cât de predictibil este întregul traseu.

Europa își diversifică acum rutele către Asia. România are, prin Constanța, una dintre pozițiile care pot conta în această construcție. În anii următori trebuie să încercăm să transformăm avantajul de pe hartă într-un avantaj economic real.

Sursa foto: Robert Lupițu/Calea Europeană

România are nevoie, înainte de toate, să iasă din această criză politică.

Siegfried Mureșan a fost desemnat astăzi de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru și a acceptat mandatul de a încerca să construiască o majoritate parlamentară. Este un om cu experiență de peste zece ani în Parlamentul European, format în economie și cu ani de lucru pe bugete, politici economice și negocieri europene.

Urmează partea mai grea: dialogul.

Nicio formulă de guvernare nu se poate construi astăzi ignorând realitatea din Parlament. Va fi nevoie de negocieri, de compromisuri și de disponibilitatea partidelor de a găsi puncte comune. Compromisul nu trebuie să însemne renunțarea la principii. Poate însemna, pur și simplu, maturitatea de a pune câteva obiective importante pentru România deasupra conflictului politic.

Avem nevoie de un stat care cheltuiește mai responsabil, de servicii publice mai bune, de investiții, de o economie care să poată crește și de o administrație care să funcționeze pentru cetățeni.

Românii au trecut prin suficientă instabilitate. Cred că merită să vadă acum dacă politica mai poate produce și acord, nu doar conflict.

Mult succes, Siegfried Mureșan, în încercarea de a construi această majoritate.

Îl felicit pe colegul meu, Claudiu Nasui, noul ministru al Economiei din Republica Moldova, un om cu o pregătire academică și experiență în finanțe deosebite.

Astăzi, în ultima lui zi în Parlamentul României, a fost votată legea foarte bună inițiată de acesta, care înființează Conturile de Economii și Investiții - CEI.

Ce înseamnă asta:

Cine vrea va putea să pună voluntar bani într-un astfel de cont și să îi investească pe termen lung în acțiuni, obligațiuni și alte instrumente financiare eligibile.

Vor exista două variante. Poți investi bani din salariul net, deja impozitați, iar câștigurile acumulate și banii retrași la final sunt scutiți de taxe. Sau poți contribui din venitul brut, beneficiind de deductibilitate acum, urmând ca taxarea să aibă loc atunci când retragi banii.

În ambele situații, investițiile pot crește ani de zile fără impozitare continuă pe parcurs. Banii sunt taxați o singură dată!

Este o soluție suplimentară pentru cei care vor să strângă bani pentru perioada pensionării și, în același timp, o cale prin care economiile românilor pot finanța mai mult economia.

Participarea este voluntară. Fiecare decide dacă investește, cât investește și ce strategie i se potrivește.

România are nevoie de mai mulți oameni care reușesc să pună bani deoparte și să-și construiască siguranța financiară. CEI le oferă încă un instrument pentru a face asta.

Orice om are dreptul să protesteze. Să fie furios. Să își strige nemulțumirea în fața Guvernului și să ceară socoteală celor care conduc țara. Dar există o linie simplă: protestul se termină acolo unde începe violența.

Astăzi, fermierii și crescătorii de animale au venit în Piața Victoriei cu probleme reale. Protestul lor a fost deturnat de agitatori care s-au lipit de manifestație, au aruncat cu pietre și alte obiecte, au rupt gardurile și au încercat să transforme revendicările oamenilor în spectacol politic.

Indiferent ce cauză politică susții, din momentul în care arunci cu pietre și forțezi confruntarea, ai ieșit din zona protestului legitim. Nu există mesaj politic care să dea dreptul cuiva să transforme strada în câmp de bătaie.

Și asta nu a apărut din senin. Există și o responsabilitate politică mai largă. Ani la rând, unii au făcut carieră din furia oamenilor. Au prezentat instituțiile drept dușmani, adversarii drept trădători și orice tensiune socială drept combustibil electoral.

Cuvintele au consecințe. Dacă hrănești suficient timp o societate cu ură, conspirații și ideea că totul trebuie rezolvat prin confruntare, nu te poți preface surprins când agresivitatea iese, într-o zi, din live-uri și discursuri și ajunge în stradă.

Democrația are nevoie de protest. Uneori chiar de protest zgomotos și incomod. Dar are nevoie și de o limită: nemulțumirea nu poate deveni pretext pentru violență.

Iar cei care încearcă să confiște furia legitimă a oamenilor pentru câștig politic fac un rău dublu: compromit cauza celor care au ieșit în stradă și adâncesc ruptura din societate. Acțiunile de astăzi trebuie condamnate fără echivoc.

Hub-ul de securitate maritimă de la Constanța înseamnă pentru orașul nostru investiții, infrastructură strategică și un rol mult mai important în arhitectura de securitate a Europei.

Astăzi, la reuniunea cu ambasadorii statelor UE acreditați la București, ministra de Externe Oana Țoiu a cerut operaționalizarea rapidă a acestui Hub, o inițiativă comună România-Bulgaria și a transmis clar că Marea Neagră trebuie tratată ca o prioritate de securitate europeană.

Pentru Constanța, asta înseamnă că poziția noastră geografică poate deveni un avantaj strategic real. Portul, infrastructura energetică și accesul la Marea Neagră ne pun în centrul unor decizii care țin de securitate, comerț și reziliență regională.

Cu cât Hub-ul devine operațional mai repede, cu atât Constanța câștigă mai multă relevanță în regiune.