GATA

💡 𝗦𝗼𝗹𝘂𝘁̦𝗶𝗶 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗲, 𝗻𝘂 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝗲 𝗱𝗲 𝘃𝗶𝘁𝗿𝗶𝗻𝗮̆: 𝗖𝘂𝗺 𝗽𝘂𝘁𝗲𝗺 𝗱𝗲𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮 Ț𝗶𝗴𝗹𝗶𝗻𝗮 𝟭 𝗳𝗮̆𝗿𝗮̆ 𝘀𝗮̆ î𝗻𝗴𝗿𝗼𝗽𝗮̆𝗺 𝘇𝗲𝗰𝗶 𝗱𝗲 𝗺𝗶𝗹𝗶𝗼𝗮𝗻𝗲 î𝗻 𝗯𝗲𝘁𝗼𝗮𝗻𝗲 𝗶𝗻𝘂𝘁𝗶𝗹𝗲 🚗🚧

În prima comunicare pe acest subiect, am arătat de ce pasajul de la Brăilei x George Coșbuc nu rezolvă problema de fond a traficului, ci doar împinge mașinile cu viteză către dopul din Țiglina 1.

Reacțiile au oferit confirmarea a ceea ce șoferii din Galați simt zi de zi: punctul critic numărul 1 pe axa Brăilei este nodul din Țiglina 1. 🛑

La Asociația GATA, nu ne limităm la a critica, ci venim cu soluții tehnice pragmatice. În loc să blocăm orașul ani de zile pentru un șantier faraonic la Coșbuc, propunem administrației locale să concentreze efortul și bugetul acolo unde doare cu adevărat, prin intervenții de suprafață, rapide și mult mai puțin costisitoare: ⬇️

🔧 𝟭. 𝗥𝗲𝗰𝗼𝗻𝗳𝗶𝗴𝘂𝗿𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗴𝗲𝗼𝗺𝗲𝘁𝗿𝗶𝗰𝗮̆ 𝗮 𝗻𝗼𝗱𝘂𝗹𝘂𝗶 Ț𝗶𝗴𝗹𝗶𝗻𝗮 𝟭 (Brăilei – Regiment 11 Siret – Constructorilor – Saturn)

Zona are o geometrie atipică și o succesiune de conflicte de trafic care sufocă circulația. În locul actualului haos de viraje la stânga și timpi morți de semaforizare, propunem:

🔄 Analiza de fezabilitate pentru 1 sau 2 sensuri giratorii (sau un sistem tip inel alungit / giratoriu dublu) care să preia unitar și continuu fluxurile de pe toate cele 4 artere convergente;

🛣️ Eliminarea punctelor periculoase de conflict direct prin reconfigurarea insulelor de separare și a benzilor de stocare/viraj dedicat.

⏱️ 𝟮. 𝗨𝗻𝗱𝗮̆ 𝘃𝗲𝗿𝗱𝗲 𝘀̦𝗶 𝘀𝗲𝗺𝗮𝗳𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝗶𝗻𝘁𝗲𝗹𝗶𝗴𝗲𝗻𝘁𝗮̆ 𝗮𝗱𝗮𝗽𝘁𝗶𝘃𝗮̆
Până la intervențiile structurale, recalibrarea dinamicii semafoarelor pe senzori de trafic în funcție de orele de vârf (dimineața spre Centru, după-amiaza spre ieșirea din oraș) ar reduce timpii de așteptare cu zeci de procente. 🚦

De ce această abordare?

🟢 Costuri de până la 5–10 ori mai mici decât un pasaj subteran/suprateran complet;

⌛ Timp de execuție redus la câteva luni, nu ani de devieri de trafic și șantiere interminabile;

🏦 Economie uriașă la bugetul local, permițând intervenții paralele în alte puncte negre (Centură x Coșbuc, Bariera Traian).

Cerem oficial catre Primaria Municipiului Galati:
1. ℹ️ 𝗦𝗮̆ 𝗽𝗿𝗲𝘇𝗶𝗻𝘁𝗲 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝘀𝘁𝘂𝗱𝗶𝘂𝗹 𝗰𝗼𝗺𝗽𝗹𝗲𝘁 𝗱𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗳𝗶𝗰 și să prioritizeze eficiența și respectul pentru banul public.
În acest moment, Consiliul Local Galați a votat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru pasajul de la intersecția Brăilei x Coșbuc (și parcarea subterană aferentă), nu încă pachetul final de indicatori tehnico-economici (valoarea totală a investiției și devizul general de execuție).

Calendarul administrativ al proiectului se prezintă astfel:
𝗔𝗽𝗿𝗼𝗯𝗮𝘁: Planul Urbanistic Zonal (PUZ), care reglementează din punct de vedere urbanistic terenul, amprenta la sol și regimul de construire.
𝗜̂𝗻 𝗱𝗲𝗿𝘂𝗹𝗮𝗿𝗲 / 𝗣𝗮𝘀𝘂𝗹 𝘂𝗿𝗺𝗮̆𝘁𝗼𝗿: Finalizarea Studiului de Fezabilitate (SF) / DALI și supunerea spre vot în Consiliul Local a indicatorilor tehnico-economici (momentul în care se votează suma exactă din banii publici alocată lucrării).

2. 🗣️ 𝗢𝗿𝗴𝗮𝗻𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝘂𝗻𝗲𝗶 𝗱𝗲𝘇𝗯𝗮𝘁𝗲𝗿𝗶 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰𝗲 𝘁𝗿𝗮𝗻𝘀𝗽𝗮𝗿𝗲𝗻𝘁𝗲 cu specialiști și cetățeni înainte de votarea indicatorilor financiari.

Vom urmări îndeaproape traseul acestui proiect și vă ținem la curent! 🔍

👇 Voi ce părere aveți?
Credeți că un sens giratoriu modernizat în Țiglina 1 și semaforizarea inteligentă ar fluidiza traficul mai rapid decât un pasaj la intersecția Coșbuc-Brăilei? Așteptăm comentariile voastre! 💬

Biblioteca Centrală a Universității „Dunărea de Jos” din Galați invită studenții interesați să se înscrie pentru a participa la „Tabăra comună CBOL”, organizată în cadrul proiectului ROMD00388 este „Online Cross-Border University Library for Equitable Access to High-Quality Educational Services”, acronim CBOL.

https://www.ugal.ro/anunturi/stiri-si-evenimente/16747-hai-cu-noi-in-tabara-comuna-cbol-chisinau-2026?fbclid=IwY2xjawUs65xleHRuA2FlbQIxMABwZG9mBWJyaWQRMXFrVG04U2Nla0UwcXVBYmtzcnRjBmFwcF9pZBAyMjIwMzkxNzg4MjAwODkyAAEePNp9X5Dm2H2rJeku00aMWTzf99tY6yMDBQdt6C_bzrpqGxipriXgqQI_QBk_aem_hyF7HE99cuvM3U83VJ5TLw

Două orașe. O experiență comună. 10 locuri pentru studenții !

📚 Vrei să cunoști studenți din Republica Moldova, să descoperi Chișinăul și să participi la activități educaționale, culturale și interactive?

Înscrie-te în „Tabăra comună CBOL ROMD”, organizată în cadrul proiectului ROMD00388 – CBOL.

📍 Chișinău: 12–16 octombrie 2026
📍 Galați: 19–23 octombrie 2026
👥 10 locuri disponibile
📩 Înscrieri până la 5 octombrie 2026, la [email protected]

💙 Participarea și cheltuielile aferente sunt asigurate din bugetul proiectului.

Tu vii cu energia, curiozitatea și ideile. Noi construim experiența împreună!

👉 Detalii și criterii de selecție: în linkul din comentarii

🚨 Locul de parcare la bloc: Serviciu public sau licitație pentru cei bogați? 🚗💸

💰 Peste 1,5 milioane de lei încasați la bugetul local și licitații care au ajuns la sume absurde, de peste 10.000 lei pentru un singur loc de parcare la domiciliu. Ceea ce Primaria Municipiului Galati tinde să prezinte ca pe un succes financiar este, în realitate, dovada unui sistem profund inechitabil, speculativ și discriminatoriu.

Iată de ce actualul sistem de atribuire prin licitație financiară este greșit din temelii: ⬇️

❌ 𝟭. 𝗦𝗽𝗮𝘁̦𝗶𝘂𝗹 𝗽𝘂𝗯𝗹𝗶𝗰 𝗻𝘂 𝗲𝘀𝘁𝗲 𝗼 𝗺𝗮𝗿𝗳𝗮̆ 𝗱𝗲 𝗹𝘂𝘅
Domeniul public din fața blocului aparține tuturor cetățenilor care își plătesc taxele și impozitele locale. Când transformi un serviciu public de bază — parcarea de reședință — într-o licitație fără plafon, tratezi domeniul public ca pe un bun privat scos la mezat.

🏠 Acasă nu este o opțiune de tranzit: În centrul orașului poți alege să mergi cu autobuzul cu bicicleta sau pe jos pentru o întâlnire sau cumpărături. La propriul domiciliu nu „tranzitezi” — acolo trăiești. A transforma parcarea de la bloc într-un bun de lux obținut prin licitație înseamnă să condiționezi dreptul la o locuire decentă de starea financiară.

📉 𝟮. 𝗗𝗶𝘀𝗰𝗿𝗶𝗺𝗶𝗻𝗮𝗿𝗲 𝗽𝗲 𝗰𝗿𝗶𝘁𝗲𝗿𝗶𝗶 𝗳𝗶𝗻𝗮𝗻𝗰𝗶𝗮𝗿𝗲
Domeniul public din cartier aparține tuturor locuitorilor: Aleea sau parcarea din spatele blocului a fost realizată și este întreținută din impozitele locale plătite de toți locuitorii acelei comunități.
Când Primăria scoate la licitație fără plafon acel spațiu comun, generează o falie socială gravă: doi vecini de pe aceeași scară, care plătesc aceleași taxe locale, ajung să aibă drepturi complet disproporționate pe domeniul public doar pentru că unul are un venit mai mare.

❓ Ce șanse are un pensionar, un profesor, un medic debutant sau o familie tânără cu un venit mediu să obțină un loc de parcare lângă casă când concurează la licitație cu persoane care își permit să arunce 5.000, 7.000 sau 10.000 lei? 💸 Sistemul actual nu premiază nevoia, vechimea sau ordinea cererilor, ci doar adâncimea buzunarului. Se creează astfel, în mod artificial, cetățeni de rangul I și cetățeni de rangul II chiar la ușa propriului bloc.

🏷️ 𝟯. 𝗣𝗿𝗶𝗺𝗮̆𝗿𝗶𝗮 – 𝗱𝗲 𝗹𝗮 𝗮𝗱𝗺𝗶𝗻𝗶𝘀𝘁𝗿𝗮𝘁𝗼𝗿 𝗹𝗮 „𝘀𝗮𝗺𝘀𝗮𝗿” 𝗱𝗲 𝗮𝘀𝗳𝗮𝗹𝘁
Misiunea unei administrații publice este să rezolve criza parcărilor prin investiții inteligente (parcări supraetajate, reconfigurări de spațiu, parcări colective de cartier), nu să profite financiar de pe urma crizei pe care tot ea a lăsat-o să se adâncească. A te lăuda cu încasări de 1,5 milioane de lei din disperarea șoferilor de a avea un loc garantat înseamnă a confunda administrarea orașului cu o afacere speculativă.

🎯 Deturnarea scopului tarifului de reședință: Rolul unei taxe de parcare rezidențiale este să acopere costurile administrative de marcare, curățare și întreținere a acelui spațiu, nu să fie o sursă de speculă bugetară pentru administrație pe seama lipsei de infrastructură.

⚠️ 𝟰. 𝗙𝗮𝘃𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘀𝗽𝗲𝗰𝘂𝗹𝗲𝗶 𝘀̦𝗶 𝗯𝗹𝗼𝗰𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗰𝗼𝗺𝘂𝗻𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶
Prețurile de mii de euro pentru câțiva metri pătrați de asfalt denaturează complet noțiunea de utilitate publică și încurajează o abordare speculativă asupra domeniului comun.

🚷 Mașinile nu dispar prin scumpire, ci se mută pe trotuar: Dacă un locuitor cu venituri medii este supralicitat de un vecin înstărit și pierde locul de parcare, el nu își va vinde mașina a doua zi (poate depinde de ea pentru muncă sau pentru a-și duce copiii la școală). Rezultatul real este că acea mașină va ajunge parcată ilegal pe trotuar, pe spațiul verde sau pe străzile secundare din jur. Licitația la prețuri exorbitante nu reduce numărul de mașini din cartier, ci doar creează haos în afara locurilor marcate.

💡 Cum ar arăta un sistem CORECT și ECHITABIL?

Un oraș civilizat nu distribuie resursele publice pe principiul „cine dă mai mult”. Măsurile normale ar fi:

✅ Plafonarea tarifelor maxime pentru parcările rezidențiale;
✅ Criterii sociale și de oportunitate (vechimea la adresă, lipsa altor garaje/locuri, persoane cu dizabilități sau familii cu copii);
✅ Tragere la sorți sau listă de așteptare transparentă între solicitanții eligibili dintr-o zonă, atunci când cererea depășește oferta;
✅ Investirea directă a tuturor taxelor de parcare exclusiv în construcția de noi parcări colective și supraetajate în cartiere.

👇 Voi ce credeți? 🗣️
Este corect ca locurile de parcare din fața blocului să devină un privilegiu rezervat doar celor cu venituri mari sau avem nevoie de o schimbare radicală a regulamentului de parcare din Galați? Vă așteptăm părerile în comentarii! 💬

Primaria Municipiului Galati ne anunță constant despre noi lucrări de reparații pe străzile din oraș — Movilei, Eroilor, Bulevardul Siderurgiștilor, Gheorghe Doja, Prelungirea Brăilei și multe altele. Lucrările sunt necesare și binevenite! Însă într-un oraș civilizat, reparațiile curente reprezintă o normalitate, nu o favoare.

Din păcate, Galațiul a devenit un oraș-șantier în care unele lucrări persistă de peste 2 ani de zile, fără semne clare de finalizare. Care este de fapt mecanismul din spatele acestui haos urban?

🎭 𝟭. 𝗣𝗼𝗹𝗶𝘁𝗶𝗰𝗮 𝗽𝗮𝗻𝗴𝗹𝗶𝗰𝗶𝗹𝗼𝗿 𝗽𝗼𝘁𝗲𝗻𝘁̦𝗶𝗮𝗹𝗲 𝘀̦𝗶 „𝗶𝗹𝘂𝘇𝗶𝗮 𝗮𝗰𝘁𝗶𝘃𝗶𝘀𝗺𝘂𝗹𝘂𝗶”
În științele politice și administrarea publică, acest fenomen se numește iluzia activismului. Administrația produce intenționat un haos vizibil pentru a simula un volum uriaș de muncă, mizând pe faptul că cetățenii vor uita data de start și vor reține doar intentia declarată.

👀 𝟮. 𝗘𝗳𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹 𝗱𝗲 𝘇𝗴𝗼𝗺𝗼𝘁 𝘃𝗶𝘇𝘂𝗮𝗹
Când deschizi zeci de șantiere simultan, creezi un impact vizual masiv. Cetățeanul este copleșit de prezența gardurilor la fiecare colț de stradă, iar mintea umană tinde să proceseze asta ca pe o activitate intensă: „E haos în oraș, dar măcar se face ceva!”. Prin comparație, o administrație care pregătește un proiect în liniște timp de doi ani, obținând toate avizele și finanțarea sigură înainte de a pune primul gard, este percepută eronat ca fiind inertă.

🛡️ 𝟯. 𝗗𝗶𝗹𝘂𝗮𝗿𝗲𝗮 𝘃𝗶𝗻𝗼𝘃𝗮̆𝘁̦𝗶𝗲𝗶 𝘀̦𝗶 𝗽𝗮𝘀𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗿𝗲𝘀𝗽𝗼𝗻𝘀𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮̆𝘁̦𝗶𝗶
Când ai un singur șantier și el întârzie doi ani, toată lumea arată cu degetul spre Primărie (vezi eșecul de pe Bulevardul George Coșbuc). Dar când ai 30 de șantiere blocate simultan, atenția publică se împrăștie, iar responsabilitatea este pasată convenabil pe factori externi: „constructorii sunt neserioși”, „firmele de utilități nu s-au sincronizat” sau „birocrația întârzie avizele”. Primăria rămâne doar în rolul bunei intenții, salvată de faptul că „a vrut să facă”.

📢 𝟰. 𝗦̦𝗮𝗻𝘁𝗶𝗲𝗿𝘂𝗹 𝗰𝗮 𝗮𝗳𝗶𝘀̦ 𝗲𝗹𝗲𝗰𝘁𝗼𝗿𝗮𝗹
Miza finală este transformarea șantierului dintr-un mijloc tehnic într-un scop politic în sine. Șantierul devine cel mai eficient afiș electoral, plătit din bani publici și prezent zilnic sub ochii alegătorilor.

👇 𝗖𝗲 𝗻𝗲 𝗱𝗼𝗿𝗶𝗺 𝗰𝘂 𝗮𝗱𝗲𝘃𝗮̆𝗿𝗮𝘁 𝗰𝗮 𝗰𝗲𝘁𝗮̆𝘁̦𝗲𝗻𝗶 𝗮𝗶 𝗚𝗮𝗹𝗮𝘁̦𝗶𝘂𝗹𝘂𝗶?
Aprobi reparațiile, dar vrei eficiență? Ne dorim ca Primăria să fie mai concentrată pe finalizarea proiectelor demarate, decât pe creșterea numărului celor începute!

Avem nevoie de:
✅ O organizare riguroasă a proiectelor și a firmelor de execuție;
✅ O planificare bugetară coerentă (fără lansări pe principiul „prindem finanțarea, deși nu avem bani pentru cofinanțare”);
✅ Respect pentru timpul, nervii și banii publici ai gălățenilor.

👇 Voi ce credeți?
Simțiți că orașul se dezvoltă sau că trăim într-o „iluzie a activismului” creată de șantiere fără sfârșit? Vă așteptăm părerile în comentarii! 💬

🚨 Pasaj de zeci de milioane de euro la Galați: Rezolvăm traficul sau doar mutăm coada 300 de metri mai încolo? 🚗💨

Primaria Municipiului Galati pregătește un proiect mamut: un pasaj rutier la intersecția străzilor Brăilei cu George Coșbuc. În randările 3D arată spectaculos, însă din perspectiva mobilității urbane și a traficului real, proiectul ridică semne mari de întrebare. 🛑

Iată de ce investiția nu se justifică în forma actuală:

❌ 1. Direcție greșită pentru fluxul real de trafic
Câți șoferi coboară de fapt de pe Coșbuc drept înainte, spre Faleză? Foarte puțini — acel segment este liber în marea majoritate a zilei. Majoritatea șoferilor vor să facă stânga sau dreapta pe Bulevardul Brăilei. Un pasaj Nord-Sud deserveste o direcție secundară, lăsând virajele principale tot la mâna semaforului.

🛑 2. Unde este blocajul REAL?
Toți cei care tranzitează zona o știu: la orele de vârf, ambuteiajul major NU este la Coșbuc (chiar dacă coada se extinde uneori până acolo), ci 300 de metri mai jos, în nodul din Țiglina 1 (Brăilei – Regiment 11 Siret – Constructorilor – Saturn).

⏳ 3. Efectul de pâlnie (Bottleneck)
Construim un pasaj scump la Coșbuc doar ca să descărcăm mașinile mai repede fix în dopul deja sufocat din Țiglina 1. Practic, cheltuim un munte de bani publici doar pentru a sta la coadă câteva sute de metri mai în față!

💸 Soluții inteligente, nu proiecte de vitrină

O investiție de o asemenea anvergură financiară trebuie analizată pe baza cifrelor reci: cost vs. beneficiu real. Cu banii înghițiți de acest singur pasaj denivelat, Galațiul ar putea rezolva SIMULTAN punctele negre autentice din oraș:
✅ Nodul critic din Țiglina 1
✅ Intersecția Centurii cu Coșbuc
✅ Sensul giratoriu de la Barieră

💡 La Asociația GATA, credem în soluții inteligente, fundamentate pe date și studii de trafic dinamic, nu în proiecte de vitrină care dau bine doar în poze populiste.

👇 Voi ce credeți?
Este pasajul de la Coșbuc o prioritate reală sau banii ar trebui direcționați urgent către fluidizarea Țiglinei 1 și a celorlalte noduri critice? Vă așteptăm părerile în comentarii! 💬

Dragi gălățeni,
​Toamna aceasta, orașul nostru prinde din nou un plus de viață și energie! Pe 28 septembrie, Universitatea „Dunărea de Jos” își deschide porțile pentru un nou an universitar, iar sute de tineri își încep povestea chiar aici, la Galați.

​Fiecare nouă generație de studenți aduce în comunitatea noastră idei proaspete, entuziasm și viitor. Este bucuria și responsabilitatea noastră, a tuturor gălățenilor, să îi întâmpinăm cu căldură și să le arătăm că Galațiul nu este doar un oraș universitar, ci o comunitate primitoare în care pot crește și reuși.

​Asociația GATA le urează mult succes tuturor bobocilor, studenților și profesorilor în noul an 2026–2027! Suntem pregătiți să fim alături de tineri și să construim împreună un oraș tot mai viu și mai dinamic.

​Succes tuturor! 🎓🍂

​

Toamna aceasta nu se numără doar frunzele, ci și studenții care își încep povestea la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați 🍂🎓

Pe 28 septembrie, de la ora 11:00, în Aula „Alexandru I. Cuza”, vă așteptăm cu nerăbdare să deschidem împreună anul universitar 2026 – 2027 și să începem un nou capitol din povestea comunității .

Evenimentul îi are în prim-plan pe studenții din anul I, care pășesc pentru prima dată în universitate, alături de conducerea UDJG, autoritățile locale și reprezentanți ai comunității academice gălățene.

Un început care poate schimba totul.
O comunitate care vă așteaptă. O poveste pe care o scriem împreună.

Vă așteptăm cu nerăbdare să dăm startul unei noi povești la ! 💙

Ambrozia ne sufocă orașul, autoritățile dorm...până când mai suportăm? 🚫🌿

În timp ce noi ne închidem ermetic ferestrele în plină vară, cumpărăm stocuri de antihistaminice și ne trezim noaptea fără aer, pe spațiul public ambrozia crește nestingherită.

Sezonul de vârf al polenizării ambroziei (august – octombrie) a transformat din nou orașul nostru într-o capcană pentru mii de alergici. Copii care nu se pot juca în parc, adulți care lucrează cu ochii umflați și stări de oboseală cronică, bătrâni cărora le este afectată grav respirația — aceasta este realitatea din spatele nepasării administrative.

Legea 62/2018 există doar pe hârtie? 📜
Primăria are obligația legală și morală să curețe terenurile publice și să-i sancționeze pe proprietarii privați care își lasă parcelele în paragină. Realitatea din teren?
❌ Parcuri și margini de drum pline de focare active.
❌ Cosiri făcute mult prea târziu, când planta a înflorit deja și cosirea doar împrăștie polenul în aer.
❌ Poliția Locală oferă mai mult "scuze" decât amenzi celor care ignoră legea.

Ce cerem public Administrației Locale:
1️⃣ Intervenție de urgență: Cosirea și curățarea imediată a tuturor terenurilor publice afectate.
2️⃣ Controale și amenzi reale: Identificarea și sancționarea fără excepție a proprietarilor de terenuri paragină.
3️⃣ Canal direct de raportare: Preluarea prioritară a sesizărilor făcute de cetățeni cu privire la focarele de ambrozie.

Ce putem face noi, comunitatea:

👉 Asociația GATA a înaintat către autoritățile competente o sesizare în acest sens, solicitând luarea de măsuri urgente.
👉 Dacă ai teren sau curte, smulge sau cosește ambrozia din timp!
👉 Vezi un focar pe domeniul public sau privat? Fă o poză, notează locația și trimite sesizare oficială către Primărie și Poliția Locală.
👉 Distribuie acest mesaj să arătăm că ne pasă de aerul pe care îl respirăm!

Sănătatea noastră nu este opțională. Vrem măsuri, nu scuze! 🚨

⚠️ BULEVARDUL GEORGE COȘBUC: MODERNIZARE SAU UN NOU CICLU DE ȘANTIERE?

Primarul municipiului Galați, Ionut Pucheanu, declara în primăvara acestui an că termenul de finalizare a modernizării bulevardului George Coșbuc este sfârșitul lui 2026. Acum suntem în luna septembrie, iar lucrările sunt încă departe de a fi finalizate.

Și aici apare întrebarea simplă pe care administrația locală ar trebui să o lămurească public: în ce stadiu real se află proiectul și cât mai este de executat până la sfârșitul anului?

📍 Din documentele publice rezultă o situație care ridică semne serioase de întrebare.

Modernizarea Coșbuc este împărțită în două componente: lucrări de apă-canal și lucrări de drumuri. Pentru componenta de drumuri, valoarea actualizată a investiției a ajuns la 56,4 milioane de lei, iar în documentele bugetare figurează doar 7,59 milioane de lei realizați până la 31 decembrie 2025.

În același timp, administrația vorbește despre finalizarea întregului proiect până la sfârșitul lui 2026.

Dar problema nu se oprește aici.

🔎 În timp ce modernizăm bulevardul George Coșbuc, Primăria pregătește un alt proiect exact în zona intersecției Coșbuc - Brăilei: un PASAJ SUBTERAN.

Pentru pasaj au fost deja contractate servicii de proiectare și studiu de fezabilitate, a fost elaborat un Plan Urbanistic Zonal, iar în mai 2026 Consiliul Local a aprobat PUZ-ul pentru „Pasaj subteran bd. G. Coșbuc intersecție str. Brăilei”.

Proiectul prevede un pasaj rutier subteran pe direcția străzii Brăilei și chiar o parcare subterană cu două niveluri.

Și aici apare problema de logică administrativă.

❓ Dacă modernizarea bulevardului Coșbuc se finalizează în 2026, iar ulterior se construiește pasajul subteran de la Coșbuc - Brăilei, ce se va întâmpla cu lucrările tocmai finalizate în această zonă?

Documentația pasajului spune deja că pentru realizarea acestuia vor trebui protejate, deviate sau relocate rețelele și instalațiile existente.

Cu alte cuvinte, este legitim să întrebăm:

➡️ Au fost corelate de la început cele două investiții?
➡️ Se va interveni din nou asupra carosabilului, trotuarelor și infrastructurii modernizate?
➡️ Vor fi afectate lucrările și rețelele executate în cadrul modernizării Coșbuc?
➡️ Cât va costa pentru gălățeni refacerea infrastructurii după intervenția pentru pasaj?
➡️ Există un calendar comun și o strategie integrată pentru această zonă sau fiecare proiect este tratat separat?

📌 Aici nu mai vorbim doar despre un șantier întârziat. Vorbim despre modul în care sunt planificate investițiile publice.

Să cheltuiești zeci de milioane de lei pentru modernizarea unei artere și, în același timp, să pregătești o intervenție majoră asupra aceleiași zone ridică o întrebare fundamentală:

Planificăm infrastructura pentru nevoile orașului sau producem proiecte unul după altul, fără o viziune coerentă asupra rezultatului final?

Gălățenii nu au nevoie de proiecte fabricate pe bandă rulantă, de șantiere succesive și de lucrări refăcute la nesfârșit.

Au nevoie de proiecte corelate, priorități clare, termene respectate și bani publici cheltuiți cu responsabilitate.

Iar dacă un proiect nou presupune intervenții asupra unei investiții abia finalizate, administrația trebuie să explice public de ce nu au fost gândite împreună de la început.

💬 Întrebarea nu este dacă Galațiul are nevoie de infrastructură modernă. Evident că are nevoie.
Întrebarea este: CÂT NE COSTĂ INCOERENȚA?
Și, mai ales, CINE RĂSPUNDE PENTRU EA?

📣 Pe cine chemăm alături de noi?

❌ Nu căutăm oameni perfecți.
❌ Nu căutăm oameni care să gândească la fel.

✅ Căutăm oameni care cred că administrația poate fi mai transparentă.
✅ Oameni care nu mai acceptă ca lipsa de implicare să fie o normalitate.
✅ Oameni care înțeleg că schimbarea nu vine doar din critică, ci și din acțiune.

Îi chemăm alături de noi pe:

🏪 Antreprenori care cunosc provocările economiei reale și construiesc valoare în comunitate.
💼 Profesioniști care aduc competență, responsabilitate, disciplină și experiență.
🤝 Oameni implicați în societatea civilă care au demonstrat că le pasă și că vor să contribuie la binele comunității.
🏛️ Funcționari publici tineri care cred într-o administrație modernă, eficientă și orientată către cetățean.

❤️ Dar, mai presus de toate, îi chemăm pe oamenii de bună-credință.

Asociația GATA nu este despre o profesie, un partid sau un interes personal, este despre oameni uniți de aceleași valori:

🟠 Atitudine 🔍 Transparență ⚡ Acțiune

Dacă și tu crezi că lucrurile pot fi făcute mai bine, dacă vrei să contribui cu experiența, ideile sau timpul tău, locul tău este alături de noi.

🌱 Schimbarea se vede atunci când oamenii care împărtășesc aceleași valori aleg să acționeze împreună.

🚀 Suntem GATA. Tu ești?

www.gata.org.ro

✍️ Implică-te! Semnează petiția online! 📢(Link în primul comentariu)

🚰 Apa din Galați a ajuns la un preț record. Cât vom mai suporta facturi tot mai mari? Asociația GATA cere măsuri urgente pentru protejarea cetățenilor

📈 De la 1 iulie 2026, fiecare factură la apă și canalizare îi costă pe gălățeni mai mult decât până acum. Pentru multe familii, încă o majorare înseamnă mai puțini bani pentru cheltuielile de zi cu zi. În timp ce costul vieții continuă să crească, apa, unul dintre cele mai importante servicii publice, a devenit o povară financiară tot mai greu de suportat.

💧 În prezent, tariful cumulat pentru apă și canalizare a ajuns la 20,46 lei/mc fără TVA, iar cu TVA depășește 22,30 lei/mc. Potrivit datelor analizate, municipiul Galați se situează printre orașele cu cele mai ridicate tarife din România pentru aceste servicii, mai exact pe locul 5, fiind devansat doar de Călărași, Vaslui, Iași și Covasna.

📄 În acest context, Asociația Generația Atitudine Transparență Acțiune (GATA) transmite o petiție către Consiliul Local Galați, Primăria Municipiului Galați, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul Județean de Apă” și operatorul Apă Canal S.A., solicitând măsuri concrete care să reducă impactul acestor scumpiri asupra populației.

⚠️ De ce este nevoie de intervenția autorităților?

Problema nu este doar valoarea facturii, ci și modul în care aceasta este construită.

🚿 Canalizarea este calculată la 100% din apa consumată

În prezent, factura de canalizare este calculată ca și cm întreaga cantitate de apă consumată ajunge în rețeaua publică. În realitate, o parte din apa folosită nu mai ajunge în sistemul de canalizare, prin consum alimentar, evaporare sau alte activități specifice.

➡️ Din acest motiv, Asociația GATA solicită reducerea coeficientului de calcul la maximum 80% din consumul de apă potabilă, astfel încât facturarea să reflecte mai bine realitatea.

🌧️ Gălățenii continuă să plătească pentru apa de ploaie

Un alt cost care apasă asupra facturilor este cel aferent apei meteorice.

Numeroase municipii din România au eliminat sau redus semnificativ aceste costuri, pentru populație. Asociația solicită ca și la Galați să fie analizată eliminarea sau plafonarea acestui cost, cel puțin pentru persoanele fizice și asociațiile de proprietari.

🏗️ Investițiile sunt necesare, dar cine trebuie să le suporte?

Operatorul Apă Canal S.A. justifică actualele tarife prin necesitatea cofinanțării proiectelor europene și prin preluarea administrării Prizei Dunării (fostă Liberty).

Considerăm însă că astfel de investiții au un caracter public și nu ar trebui finanțate exclusiv prin facturile cetățenilor. Autoritățile locale și județene trebuie să identifice mecanisme prin care o parte din aceste costuri să fie suportate din bugetele publice, diminuând astfel presiunea asupra populației.

🔎 Mai întâi eficiență și transparență

Înainte de orice sprijin financiar acordat operatorului, Asociația solicită realizarea unui audit extern și independent.

Obiectivul este clar: identificarea modului în care sunt cheltuite fondurile, reducerea pierderilor din rețea, optimizarea aparatului administrativ supraîncărcat și nejustificat, eliminarea cheltuielilor care nu aduc valoare serviciului public.

📌 Ce solicită concret Asociația GATA?

✅ Reducerea coeficientului de calcul al tarifului canalizării de la 100% la maximum 80% din consumul de apă.

✅ Eliminarea sau plafonarea taxării apei meteorice pentru consumatorii casnici.

✅ Sprijin financiar din partea autorităților locale și județene pentru acoperirea unei părți din costurile de cofinanțare ale proiectelor europene.

✅ Realizarea unui audit extern și independent al activității și cheltuielilor Apă Canal S.A., înainte de alocarea oricăror fonduri publice.

🤝 O dezbatere care privește fiecare locuitor al Galațiului

Accesul la apă și canalizare este un serviciu public esențial. Tocmai de aceea, orice majorare de tarif ar trebui însoțită de măsuri care să protejeze consumatorii și de o transparență deplină privind modul în care sunt cheltuiți banii încasați.

Prin această petiție, Asociația solicită și propune autorităților soluții care, în opinia organizației, pot reduce presiunea asupra bugetelor familiilor fără a afecta investițiile necesare în infrastructura de apă și canalizare.

❓ În cele din urmă, întrebarea este una simplă: este normal ca cetățenii să suporte singuri întreaga povară financiară a dezvoltării serviciului public sau există soluții mai echilibrate, care să împartă responsabilitatea între operator, autorități și beneficiarii serviciului?

GATA