SarCont Expert

Tot mai mulți antreprenori privesc spre Bulgaria ca soluție la majorările de taxe și impozite introduse prin pachetul 1 și pachetul 2 din reforma fiscal-bugetară. Ideea pare simplă: „mut firma și scap de presiunea fiscală”.
În realitate, lucrurile sunt mult mai complicate și, dacă sunt făcute doar de formă, pot deveni extrem de riscante.

-Un lucru esențial, pe care mulți îl ignoră:
Nu este suficient să înregistrezi o societate în Bulgaria. Autoritățile fiscale se uită la fond, nu la formă. Dacă deciziile se iau din România, activitatea se desfășoară în România, iar clienții, angajații și managementul sunt aici, atunci și impozitarea va rămâne în România, indiferent unde apare firma pe hârtie.

-La fel stau lucrurile și cu dividendele.
Pentru a beneficia de un impozit mai mic, nu este suficient ca firma să fie „externă”. Asociații sau acționarii trebuie să-și mute efectiv rezidența fiscală, cu domiciliu real, interese economice și viață personală acolo. Altfel, ANAF poate recalifica veniturile și poate impune diferențe de impozit, dobânzi și penalități.

-Riscurile nu sunt doar fiscale, ci și penale.
Structurile artificiale, fără substanță economică, pot fi încadrate ca optimizare fiscală agresivă sau chiar ca tentativă de evitare a obligațiilor fiscale.

Concluzia este simplă: mutarea unei afaceri într-un alt stat nu este un truc contabil, ci o decizie strategică majoră, care presupune mutarea reală a activității, a managementului și, uneori, a vieții personale.

Înainte de orice pas, discutați cu un expert în fiscalitate. O decizie luată în grabă, „după ureche”, poate costa mult mai mult decât taxele de care încercați să scăpați.

Fiscalitatea excesivă împinge antreprenorii spre soluții radicale, dar soluțiile grăbite pot deveni capcane.

Majorarea taxelor și impozitelor este adesea consecința directă a creșterii salariilor care nu este susținută de o creștere corespunzătoare a productivității muncii.
Atunci când salariile – în special în sectorul public – cresc mai rapid decât valoarea adăugată produsă în economie, costurile bugetare se măresc artificial.
Statul ajunge să cheltuiască mai mult decât încasează, iar diferența este acoperită fie prin îndatorare, fie prin creșterea fiscalității.
În lipsa productivității, salariile mai mari nu generează automat venituri bugetare sustenabile, ci doar presiune suplimentară asupra bugetului.
Astfel, taxele cresc nu pentru a finanța dezvoltarea, ci pentru a acoperi dezechilibrele create de decizii populiste sau de politici salariale decuplate de performanța economică.
Pe termen lung, această abordare descurajează mediul privat, reduce investițiile și frânează creșterea economică, creând un cerc vicios: productivitate scăzută, cheltuieli mari, taxe mai mari și, în final, stagnare.
Si atunci se pune intrebarea:
Impozitele pe case și mașini, aşa cm au crescut din 1 ianuarie 2026 în România, pot avea un efect de temperare a inflatiei:
Da, impozitele locale majorate pe case și mașini pot scoate bani din piață și pot avea un efect de temperare a inflației, dar unul slab și indirect.
Reduc venitul disponibil și frânează ușor consumul, însă nu sunt un instrument real de luptă cu inflația.
Om trai si om vedea.
Dacă banii colectați se întorc rapid în economie prin cheltuieli publice, efectul dispare.
Inflația se controlează prin disciplină bugetară și politici coerente, nu prin taxe locale mai mari pentru populație.

Închiderea unei afaceri care nu mai funcționează nu este un eșec, ci un act de responsabilitate. Mulți antreprenori foarte buni au cel puțin un business închis în CV — diferența e că cei buni știu când să se oprească.

Principalele schimbări aplicabile pentru antreprenori cu data de 1 ianuarie 2026 sunt:
• Societățile care distribuie trimestrial dividende nu pot acorda împrumuturi acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate până la momentul regularizării diferențelor realizate din distribuirea dividendelor față de rezultatele exercițiului financiar;
• Firmele la care activul net contabil înregistrat pe baza situațiilor financiare anuale este mai mic decât jumătate din valoarea capitalului social subscris, nu pot restitui acționarilor/asociaților sau altor persoane afiliate împrumuturile luate de la aceștia. Activul net contabil (ANC) se calculează ca diferență între totalul activelor firmei și totalul datoriilor sale. Este suma pe care ar primi-o acționarii/asociații în caz de lichidare, după valorificarea tuturor bunurilor și plata tuturor datoriilor către terți;
• În cazul în care nu se respectă regularizarea de dividende și se distribuie dividende sau se restituie împrumuturile când activul net contabil este sub limita prevăzută de lege sau se acordă împrumuturi către asociați/acționari/entități afiliate înainte de regularizarea dividendelor, atunci societatea ce beneficiază de dividende sau împrumuturi împreună cu acționarii/asociații răspund în solidar în limita dividendelor și a împrumuturilor pentru eventualele obligații fiscale neachitate înregistrate la nivelul societății ce a distribuit dividende, a restituit împrumuturi sau a acordat împrumuturi. Nerespectarea interdicțiilor enumerate anterior se sancționează și contravențional cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, ANAF fiind instituția autorizată să aplice sancțiunea;
• Se reglementează situația prin care există o pierdere contabilă înregistrată în exercițiile anterioare și se intenționează doar distribuirea de dividende în perioada curentă. Mai întâi se va acoperi pierderea contabilă din perioada anterioară, se va constitui rezerva legală dacă nu a fost anterior constituită și abia ulterior se pot distribui dividende;
• Societățile care în baza situațiilor financiare anuale înregistrează activul net redus la mai puțin de jumătate din valoarea capitalului social nu pot distribui dividende decât după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege. În mod similar se procedează și când se intenționează distribuirea de dividende interimare. Nu se pot acorda dividende interimare până nu se reconstituie activul net;
• Nerespectarea obligației societății de a reconstitui activul net contabil la o valoare cel puțin egală cu jumătate din capitalul social este contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei;
• În situația în care există pierderi înregistrate pe baza situațiilor financiare anuale, iar activul net contabil s-a redus la mai puțin de jumătate din capitalul social și, în același timp, societatea are datorii față de acționari sub forma împrumuturilor sau a altor finanțări primite, se impune ca în termen de 2 ani de la sfârșitul exercițiului financiar prin care s-a constatat existența pierderilor să majoreze capitalul social pe seama acestor împrumuturi. Nerespectarea acestei obligații se sancționează contravențional cu amendă de la 40.000 lei la 300.000 lei. Aplicarea acestor sancțiuni se va face începând cu anul 2027 prin raportare la situațiile financiare care încep la data de 1 ianuarie 2025 sau ulterior.
• Valoarea minimă a capitalului social pentru societăți nou înființate este de minim 500 lei. Această valoare a capitalului social se poate păstra atâta timp cât cifra de afaceri a societății este mai mică de 400.000 lei. Cifra de afaceri se va identifica prin situațiile financiare anuale ale exercițiului anterior. Dacă cifra de afaceri înregistrată în exercițiul anterior depășește plafonul de 400.000 lei, atunci valoarea capitalului social trebuie să fie de minim 5.000 lei. Termenul de majorare a capitalului social este până la sfârșitul exercițiului financiar anterior celui în care s-a depășit plafonul;
• Pentru societățile cu răspundere limitată (exclude celelalte forme de societăți) înmatriculate și existente la intrarea în vigoare a prezentei legi ce au un capital social mai mic decât cel impus prin prezenta lege, termenul de majorare a capitalului social este de maxim 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Pentru societățile cu răspundere limitată ce își majorează capitalul social până la data de 31 decembrie 2026, ce au ca motivație doar respectarea prezentei legi, se acordă o reducere de 50% din tariful de publicare a anunțului în Monitorul Oficial;
• În cazul în care societatea cu răspundere limitată nu majorează capitalul social în termenul amintit anterior, sancțiunea este dizolvarea societății fie la cererea ONRC, fie la cererea oricărei persoane interesate;