AFDPR Bihor

ASOCIAȚIA ”CEI 40 DE MUCENICI” din Oradea, ASOCIAȚIA FOȘTILOR DEȚINUȚI POLITICI DIN BIHOR ȘI ASOCIAȚIA DEPORTAȚILOR ȘI VICTIMELOR OPRIMĂRII COMUNISTE ȘI REFUGIAȚILOR DIN ARDEAL vă invită la comemorarea anuală a foștilor deținuți politici, prizonierilor de război din URSS, deportaților, refugiaților și a tuturor victimelor dictaturii comuniste.
Evenimentul va avea loc în data de 8 martie 2026 de la ora 11:30 la Biserica ”Sfânta Treime” din Parcul Traian.
Vă așteptăm cu o candelă, cu un gând de recunoștință și o rugăciune pentru cei care au ales să rămână verticali într-o lume năpădită de ciuma roșie!

Doamne, fă din noi instrumente ale păcii tale - Episcopia Greco Catolica - Oradea În următoarele trei duminici, cetățenii români de pretutindeni sunt chemați să participe la scrutinele pentru alegerea Președintelui, a Parlamentului si, implicit, a Guvernului României. În calitate de creștini, avem o datorie civică și morală deosebită să luăm parte la acest proces...

23 August 1939, semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Ziua internațională a comemorării victimelor stalinismului și nazismului

”Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, Germania Nazistă și Rusia Sovietică și-au împărțit între ele sferele de influență teritorială în Europa Răsăriteană. Tot în 1939, a început cel de-al Doilea Război Mondial, prin atacarea Poloniei de către Germania pe 1 septembrie 1939, și invazia sovietică a Poloniei câteva zile mai târziu, pe 17 septembrie.

Pactul a fost semnat la Moscova pe 23 august 1939 de șeful guvernului și ministru de externe al URSS, Viaceslav Molotov, și de ministrul de externe german, Joachim von Ribbentrop, în prezența lui Stalin.

Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat pentru Europa, inclusiv pentru România, un moment istoric tragic care a deschis calea celui de-al Doilea Război Mondial, cu implicații dezastruoase pentru umanitate.”

AFDPR Bihor

🗓 Pe 23 iulie 1950, prin Hotărârea comună a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului, se stabilește împărțirea teritorială a României în regiuni și raioane.

📜 Reorganizarea din 1950, având ca sursă de inspiraţie modelul sovietic, avea atât rațiuni politico-ideologice, înlocuirea vechii administraţii şi exercitarea unui control sporit, cât şi economice, împărţirea teritorială fiind necesară realizării colectivizării sau planificării.

📜 Modificarea din 1950 a presupus introducerea pentru prima dată de structuri noi, diferite de caracteristicile teritoriale şi istorice tradiţionale ale statului, copie a unităţilor administrativ-teritoriale existente pe teritoriul U.R.S.S., respectiv regiunile şi raioanele. Astfel de reforme administrative au existat în (Polonia – 1946; Bulgaria – 1947; Ungaria, Cehoslovacia şi Albania – 1949; România şi Iugoslavia – 1950).

ℹ Detalii în comentarii.

📷 wikimedia

https://romania.europalibera.org/a/bosnia-srebrenica-inmormantare-rude-masacru/33033565.html

12 iulie 1995, 27 ani de la masacrul de la Srebrenica

Armata sârbilor bosniaci, condusă de gen. Ratko Mladici, a ucis peste 8.000 de musulmani bosniaci. Majoritatea celor uciși erau băieți adolescenți și bărbați adulți, dar printre victime s-au numărat și băieți sub 15 ani, bărbați peste 65 de ani și chiar câțiva nou-născuți.

Acest masacru este considerat cel mai mare genocid din Europa de la sfârșitul WWII. Totodată, rămâne ca dovadă vie pentru ce poate sa provoace ideologia genocidara a naționalismului, dublată de neputința comunității internaționale de a ocroti victimele.

17/18 iunie 1951 – Rusaliile Negre: deportarea în Bărăgan

”Deportările din Banat şi Mehedinţi, din vara anului 1951, reprezintă unul (şi cel mai be***al) dintre numeroasele proiecte de epurare socială pe care le-a inventat regimul comunist din perioada Gheorghiu-Dej, aflat în plină dominaţie sovietică.

În urma unui plan pregătit timp de trei luni, cu precizie diabolică, au fost scoşi din casele lor, pe parcursul nopţii de 17/18 iunie, fără nici un anunţ prealabil, peste 40.000 de oameni, începând cu femeile şi bărbaţii apţi de muncă şi continuând cu familiile lor, compuse din bătrâni de până la 85 de ani şi din copii de toate vârstele (unul din ei, născut abia cu două zile înainte).” - Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei

„Ministrul Afacerilor Interne va putea pe cale de decizie să dispună mutarea din centrele aglomerate a oricăror persoane care nu-şi justifică prezenţa în aceste centre, precum şi mutarea din orice localitate a persoanelor care prin manifestările faţă de poporul muncitor dăunează construirii socialismului în Republica Populară Română. Celor mutaţi li se va stabili domiciliu obligator în orice localitate.“ - art.6 HCM 1154/1950.

Rusaliile negre in cifre:
-258 de localităţi din apropierea frontierei cu Iugoslavia, 12.791 de familii, 40.230 de persoane
-10.000 de soldati, milițieni, trupe de Securitate
-1.731 de morţi, dintre care 175 de copii
-18 „comune speciale“ pe care ­le-au format deportaţii în Câmpia Bărăganului s-au numit Dropia, Pelican, Ezerul, Olaru, Măzăreni, Zagna, Rubla, Schei, Bumbăcari, Brateş, Fundata, Viişoara, Dâlga, Salcâmi, Valea Viilor, Răchitoasa, Movila Gâldăului, Lăteşti

În 1956, după eliberarea deportaţilor, aceste comune au devenit „domicilii obligatorii“ pentru deţinuţii politici „recalcitranţi“ care îşi executaseră anii de condamnare şi erau trimişi aici pentru „supliment de pedeapsă“. În 1964, după graţierea generală, casele au fost demolate, pământul a fost arat şi, astfel, urmele au fost şterse.

Calvarul unui om simplu în comunism

În cadrul evenimentului Ziua Memoriei organizat de Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei am avut bucuria implinirii unui proiect pornit acum 3 ani: traducerea și editarea volumului autorului Szilagyi Arpad.

In urmă cu 3 ani, l-am întâlnit pe Arpi bacsi la Memorialul Gherla din Dealul Cărămidăriei, plimbându-ne printre crucile de piatră din cimitir. Ne-am oprit impreună în fața crucii inscriptionată cu numele mitropolitului martir greco-catolic Alexandru Rusu și Arpi bacsi, cu modestia-i caracteristica, mi-a spus că a participat la multe liturghii și rugăciuni comune ale acestuia, impreună cu mulți alții înalți prelați și credincioși catolici, in timpul detenției sale la Gherla. Mi-a povestit despre credința insuflată de acei oameni providențiali trimiși în acele bolgii, tocmai cu acea misiune, de a întări sufletele aflate pe drumul Calvarului. Când mi-a spus că toate aceste memorii le-a scris și au fost publicate în SUA și în Ungaria, i-am propus imediat să-l ajut să publicăm cartea și în limba română. Și îi sunt tare recunoscător pentru că a fost de acord.

De asemenea, sunt recunoscător Academiei Civice, în mod special dnei Boca, pentru că a crezut în acest proiect editorial pe care l-a dus la bun sfârșit, alături de colegii mei din AFDPR Bihor, cărora le mulțumesc.

Din perspectiva unui urmaș de deținut politic, această carte și autorul ei sunt dovezile vii a faptului că riscăm să pierdem esențialul dacă din toată experiența represiunii comuniste am reține doar suferința și destinele frânte ale victimelor. În aceste rânduri vom descoperi, un om cu o credință sinceră și puternică în bunul Dumnezeu, care scrie mama și tata cu majusculă, arătându-le respectul profund si recunostiinta, câteva virtuți care l-au ajutat să traverseze universul dezumanizant al închisorii mici sau mari si, care ajunge să conștientizeze că întreaga sa viață a fost un parcurs asumat al Calvarului. Acest drum pe care poată sa-l parcurgă doar un erou, nu o victimă.

Foto credits: Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei, Andrei Bundaș

Ziua Memoriei la Memorialul Sighet

Fundația Academia Civică și Fundația Hans Seidel-România au organizat și în acest an la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței din Sighetu Ziua Memoriei - Ziua porților deschise, o zi a celor ce au trecut prin închisorile și deportările comuniste sau au luptat în rezistența împotriva comunismului. Această zi de reculegere s-a desfășurat la 13 iunie (Sărbătoarea Înălțării Domnului), împreună cu Ziua Eroilor.

Au participat foști deținuți politici, deportați, familiile și prietenii lor, ca și toți cei ce n-au renunțat la amintirea suferinței. Din partea AFDPR Bihor a participat o delegație formată din 8 membri și simpatizanți, seniori și urmași de deținuți politic.

Evenimentul a debutat cu dezbaterea ”Și suferința este un patrimoniu” moderată de Ana Blandiana, președintele Fundației Academia Civică-Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei.

Au fost prezentate mai multe cărți apărute recent la editura Academiei Civice:
-Emil Boșca-Mălin, Zbucium. File dintr-o viaţă trăită, prezentată de Oana Boșca-Mălin, fiica autorului

-Ioana Diaconescu, Vintilă Horia. Între condamnare şi graţiere. Documente din arhiva CNSAS, prezentată de autor

-Dan Pavel, Iuliu Maniu în jurnalul lui Corneliu Coposu. O reinterpretare a istoriei, prezetată de Ion-Andrei Gherasim, președintele executiv al Fundației Corneliu Coposu

-„Christus Vincit!” sau despre puterea credinţei în închisorile comuniste, editor Virginia Ion, Funda
-Rezistenţa prin rugăciune. Călugări şi preoţi romano-catolici în închisorile comuniste, editor Andrea Dobeş, prezentate de Andrea Dobeș, istoric Memorialul Sighet

-Petr Blažek, Torţe vii în blocul sovietic. Cazuri de autoincendiere motivate politic în anii 1966-1989, prezentată de autor

-Szilágyi Árpád, Calvarul unui om simplu în communism, prezentată de autor și Alin Bădiceanu, vicepreședinte AFDPR Bihor

Tot în cadrul evenimentului, au fost vernisate trei expoziții itinerante:
-Omul fără memorie a artiștilor plastici Teodor Zaica și Mircea Hristescu, prezentată de Ana Blandiana și artiști;
-Jan Palach. Torţa vie – 1969, prezentată de Petr Blazek şi Liviu Ţârău.
-Dușmance ale poporului, prezentată de Ioana Boca, Niculina Moica, Irina Cooş.

La final, participanții s-au deplasat la Cimitirul Săracilor unde s-a celebrat un parastas pentru sufletele eroilor și martirilor neamului nostru, ceremonie urmată de o agapă la un restaurant din apropiere.

Multumim Fundației Academia Civică, Memorialului Sighet, în mod special doamnelor Ana Blandiana și Ioana Boca, tuturor celor implicați în organizarea și buna desfășuare a acestui eveniment memorabil!

Foto credits: Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei