Booksforanimals

Dacă aș auzi cântecul sirenelor m-aș gândi la Perry, pentru că Misiunea mea include suflete care acum sunt doar suflete, fără trup.
Misiunea mea include să le păstrez amintirea vie, mulți din ei nu mai sunt, s-au dus…și după ce s-au dus am înțeles că locul lor s-a mutat la mine în suflet, dar câteodată nu au loc destul și mai ies prin emoții, gânduri, lacrimi, fapte. Câte suflete are sufletul tău în el? Nu dau și ei ,,pe dinafară” câteodată? Nu simți să te mai uiți la o poză cu ei, să vorbești cu ei, despre ei, să mergi în anumite locuri? Pentru că odată ce ei s-au mutat de pe pământ la tine în suflet, te-ai schimbat și tu. Ai devenit poate mai blând, mai atent, ai învățat să pui piciorul pe frâna în graba vieții tocmai ca să te bucuri de viața pe care ei nu o mai au.
M-am schimbat și eu de când Perry s-a mutat de la noi din grădină la mine în suflet și în amintiri. Și o să-l mai vedeți la mine pe Instagram pentru că vreau să mai existe și în alt loc decât la mine în amintire. Nu-i destul să-l țin doar eu minte, pentru că prin el am înțeles și eu mai multe și când înțelegi parcă ai vreasă dai mai departe.
Nu a zis nimeni că viața e ușoară, da parcă a zis cineva că parcă-i doar o clipă și cu cât trec clipele încep să înțeleg..
Și a mai zis cineva că tot ce este imposibil să ai este tocmai ce ai avut și ai pierdut.

Uite cm a fost și cm va fi sâmbătă la bazarul din curte la care vă așteptăm cu muuulte lucrușoare care mai de care 💛 Bazar de bine | TAC.social feels better when you are there

Protest = mă opun la ce se petrece și fac ceva în privința asta. Protestele pot lua diferite forme.

Târgul caritabil de azi organizat de Vocea necuvântătoarelor în sprijinul asociației Prieteni cu lăbuțe🐾 m-a făcut să mă găsesc la protest.
Poți protesta în multe feluri contra realității în care trăiești. A ieși la protest nu este singurul protest posibil. Eu mă opun și protestez împotriva a ce se petrece în adăposturile țării împachetând cărți pentru voi, aleg cartea cu grijă cu gândul la cei de care nu are nimeni grijă, sunt atentă la detalii când pregătesc Blind date with a book cu gândul la cei la care nu se gândește nimeni, mă implic în online și încerc să îmi păstrez vizibilitatea cu gândul la cei pe care nu îi vede nimeni.
Așadar, a veni la târguri caritabile, a organiza târguri caritabile, a dona lucruri, a pregăti, a cumpăra în schimbul donației este tot un protest, pentru că o facem pentru cei închiși în adăposturi, o facem împotriva a ce se petrece cu speranța că gestul nostru va schimba ceva.
Târgul de astăzi a fost pentru cei închiși în Lancrăm, a fost organizat pentru eliberarea lor. Banii = căței scoși din adăpost. De ce costă bani? Pentru că românii nu îi adoptă, ei sunt adoptați în străinătate și pentru a ajunge acolo costă mult.
Noi nu renunțăm. Protestăm în felurile noastre și ne luptăm pentru ei. Chiar și cu o carte, un târg caritabil, orice donație.
Mulțumim celor care au fost azi alături de noi și celor care sunt alături de la distanță ❤️

🛍️CLUJ, hai sâmbătă la târgul caritabil care deschide porțile adăpostului-lagăr Lancrăm, unde zeci de suflete așteaptă o șansă la viață🐶

🛍️Donațiile strânse vor sprijini asociația Prieteni cu lăbuțe care oferă libertate câinilor închiși acolo.

Deși mă îndreptam spre autobuz, eram obosită și voiam acasă, am căutat un magazin și am cumpărat apă pentru cățel. Mi-am dat seama că nu vreau să mă mai grăbesc.
Nu vreau să fiu o persoană care este mereu pe fugă și care nu mai vede nimic în jur în graba sa.

Îmi este silă de grabă. Fuga după ceva anume, graba din trafic, oamenii care aproape se împing pe stradă, nevoia continuă de a ajunge undeva cât mai repede posibil, apoi senzația că trebuie să ajung altundeva și altundeva tot cât de repede posibil.

Stai în mașină și te depășesc alții cu viteză, stai la coadă la magazin și ceilalți pufnesc în spatele tău dacă casierița nu se mișcă ca fulgerul. Trecem unii pe lângă alții și fugim în lumea asta de parcă suntem într-o cursă.

Drumul cu mașina a devenit un coșmar pentru mine, dacă conduce altcineva. În momentul în care văd un animal pe drum vreau să cobor, vreau să îi pun apă și mâncare și să stau acolo să caut o soluție pentru el. Dacă nu găsesc vreo soluție, măcar să știu că i-am dat apă și mâncare.

În lumea asta comportamentul meu este ciudat. Nevoia mea de a ajuta pe cineva de pe marginea drumului încurcă planuri și amână graba spre nicăieri.

Eu nu înțeleg. M-am născut cu două mâini, cu două picioare și cu un cap ca să le folosesc. Ca să le folosesc și la altceva, nu doar în scopuri proprii și doar pentru confortul meu.

Am un cap care gândește că acelui animal de pe marginea drumului îi este sete, am mâini care pot desface o sticlă de apă și am două picioare care se pot îndrepta fără probleme spre un animal însetat și înfometat.

Înțeleg că nu poți opri mereu, dar de cele mai multe ori se poate, dacă nu pierzi avionul sau dacă nu fugi la spital…care ar fi graba?

Merg pe drum și știu că am timp. Chiar dacă aștept autobuzul, va veni altul, chiar dacă nu am apă la mine, caut un magazin și mă întorc, există mereu soluții, cheia este să nu ne mai grăbim atâta.

Înțeleg că poate o avem în sânge, înțeleg că secolul vitezei a schimbat multe. Dar eu nu vreau să mă schimb, vreau să fac un pas înapoi și să ies din mulțimea care fuge spre nimic.

Unde se grăbește lumea? Eu nu mă mai grăbesc.

De la Suraia totul a devenit mai sinistru, lumea a aflat de adăposturile morții, dar mai departe ce este de făcut?

Nu are nimeni soluția salvatoare, dar sunt câteva persoane care încearcă în continuare să salveze căței din adăposturi și eu știu că vreau să mă alătur lor.

Vocea necuvântătoarelor & Asociația Prieteni cu lăbuțe ajută căței să iasă din Lancrăm, un adăpost unde eu nu pot explica ce se întâmplă. E greu de explicat în cuvinte, am să aleg doar trei: frică, foame, frig.

Dacă ar putea cățeii să ne vorbească și să ne explice, umanitatea ar îngenunchea.

Este real, asta este realitatea de acum. Noi încă încercăm să luptăm contra ei, dar nu putem singuri.

În memoria tuturor cățeilor care și-au pierdut viața în adăposturile României organizez acest giveaway cu speranța că vom deschide porțile adăpostului Lancrăm pentru câțiva din cei închiși acolo.

🩶🏠