SMARTERS

NU CITI ASTA dacă ești înnebunit după prăjituri 🧁 🤪

Hai să facem un mic experiment: caută două poze cu câte o prăjitură. Una să fie perfectă, ca în vitrină. Cealaltă să aibă o mușcătură, exact ca și cm cineva tocmai a mâncat din ea. Privește-le bine. Care te face mai flămând?

Pentru mulți oameni, cea mușcată este răspunsul. Creierul nostru e construit să simuleze acțiunile pe care le vede, cam așa cm căscatul cuiva te face să caști și tu. Când vezi o mușcătură într-o prăjitură, mintea ta reface automat gestul: cm ar fi să muști tu din ea, ce gust ar avea, cm s-ar simți în gură. E un fel de poftă împrumutată, chiar dacă nu ai mâncat nimic.

Dar aceeași mușcătură trimite și un al doilea semnal, mai puțin plăcut: cineva a mai atins deja mâncarea aia. Nu e chiar dezgustător, dar nici confortabil. Deci o poză cu mâncare mușcată pornește simultan două impulsuri opuse, unul care te atrage și unul care te reține puțin. Rezultatul final depinde de care dintre cele două câștigă.

Ghici ce: oamenii de știință au cercetat și acest subiect :) dar folosind poze.
Poza cu mâncarea mușcată a avut o rată de alegere mai mare decât poza cu mâncare intactă. Dar atunci când au încercat să reproducă același efect într-un experiment online, unde oamenii doar spuneau ce ar face, efectul nu s-a mai văzut la fel de clar.

Concluzia pentru tine? Dacă lucrezi în zona alimentară, restaurante, aplicații de livrare și promoții de retail, alegerea imaginii poate influența direct rata de conversie, nu doar aspectul estetic al materialului. O imagine „imperfectă” poate, în anumite condiții, să funcționeze mai bine decât una perfect lucrată, mai ales pentru gustări, deserturi și alte produse pe care oamenii le cumpără de poftă sau din impuls.

Ai folosit vreodată acest tip de imagini în campaniile tale? Cum a mers?
Până una, alta, eu mă duc să îmi cumpăr o prăjitură 🤭

Sursă: https://greenbook.org/insights/consumer-behavior/the-rise-of-intentional-spending-in-2025

Vânzări de 430.000 ron/lună pentru un produs nou? Este oare posibil? 🤔

Cristi Iuhasz spune că da, dar nu printr-o campanie-minune. El spune așa: „Ai nevoie de un proces care să te ajute să rezolvi probleme ce te țin departe de obiectivul tău”.

Ca fondator Atum Marketing, Cristi știe asta pentru că a făcut-o deja cu un client din domeniul suplimentelor naturale. A ajuns la vânzări de 430.000 lei/lună în 6 luni, pentru un produs nou.

Într-un alt proiect, vânzările unui produs de skin care au crescut de la 25.747 lei la 355.655 lei/lună în doar două luni.
Iar mai mulți producători locali au trecut de pragul de 100.000 de lei/lună.

La următoarea ediție SMARTERS În Direct, Cristi Iuhasz ne va arăta ce s-a întâmplat în spatele acestor cifre.
Vom urmări un proces în 6 pași, de la primele teste până la scalare și fidelizare.

Și, pentru că vrem ca discuția să fie cât mai relevantă pentru voi, vom avea și o sesiune de Q&A.
Așa că, dacă ai o întrebare despre scalare, reclame, teste, indicatori sau orice altă provocare de marketing cu care te confrunți acum, vino cu ea. O poți pune direct lui Cristi în timpul sesiunii.

📅 Vineri, 2 octombrie
⏰ 14:00 (Durata: 1 oră)
📌 online LIVE
🤔Cum: Îți lăsăm în primul comentariu link-ul de înscriere.

Tot ce trebuie să faci este să te înscrii. Este gratuit și durează 20 de secunde.

SMARTERS În Direct - SMARTERS Online · Gratuit

Tu ce înțelegi din propoziția: „studii clinice controlate demonstrează eficacitatea intervenției la nivel populațional”? 😅

Parcă sună mai ușor de înțeles: „oamenii care au încercat asta spun că s-au simțit mai bine, mai repede”, nu?
Nu am întrebat 100 de români, dar deși ambele texte spun același lucru, majoritatea oamenilor îl preferă pe al doilea.

Mai ales dacă l-ar auzi din gura unui medic.

Dar nu pentru că le-ar păsa mai puțin de rigoare științifică.
Pur și simplu nu înțeleg prima propoziție la fel de bine.

Dacă îi întrebi pe oameni ce înseamnă „bazat pe dovezi”, doar jumătate dintre ei pot explica termenul corect. Cel puțin asta a reieșit dintr-un studiu (vezi mai jos). Restul aud niște cuvinte serioase și presupun că e ceva bun, fără să priceapă de ce.

Asta nu înseamnă că oamenii nu vor dovezi. Dimpotrivă: vor să știe că ceea ce le spui este susținut de ceva concret. Doar că nu pot avea încredere într-o dovadă pe care nu o înțeleg.

Poți să păstrezi aceeași rigoare și să spui lucrurile mult mai simplu: ce s-a testat, ce s-a observat și, mai ales, ce înseamnă asta pentru client.

Cu alte cuvinte, nu simplifica dovezile. Simplifică felul în care le explici. Folosește limbajul clientului tău.

Încearcă și tu acest lucru, mai ales dacă lucrezi în servicii, sănătate, software și B2B, acolo unde încrederea contează, dar jargonul poate scădea în tăcere înțelegerea și cererea.

Sursă: „Evaluating approaches to marketing cognitive behavioral therapy: does evidence matter to consumers?” https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/31922456/

AEO, GEO, AISEO…. Supa nouă de litere îți dă bătăi de cap?
Say no more!

Vineri, 18 septembrie, ora 14:00, Toma Grozăvescu te așteaptă la o discuție despre ce înțeleg marketerii greșit despre Vizibilitatea AI.

Va împărtăși din experiența lui despre cei mai importanți factori care cresc șansele de a fi citat și menționat de AI. A promis că nu durează mult prezentarea (cât să îți dea context) și că va fi muult Q&A.

Așa că pregătește-ți întrebările, nelămuririle și frustrările legate de vizibilitatea AI.

➡️ Unde: Online live.
➡️ Cum: Îți lăsăm în primul comentariu link-ul de înscriere.

Înscrierea durează 20 de secunde, iar evenimentul este gratuit.

Mai mult engagement și trafic pe site fără să afecteze conversia? Da, te rog! 🤩

Imaginează-ți că ai la dispoziție doar opt secunde ca să convingi pe cineva să dea click. Nu ai timp de introducere, de muzică ce crește lent în fundal, de trei testimoniale înainte de ofertă. Ai o singură idee și atât.

Poate ți se pare limitativ, dar fix asta câștigă în ziua de azi.

Un studiu recent a pus față în față reclame foarte scurte, de 5-8 secunde, cu reclame clasice de 30 de secunde. Reclamele scurte au adus mai mult trafic pe site și mai multă interacțiune pe rețelele de socializare, fără să piardă aproape nimic la vânzările directe. Mai mult, o parte din oamenii care au dat click au cumpărat mai târziu. Deci reclama scurtă a câștigat și la vânzări prin traficul în plus.

În ultimii ani, oamenii s-au obișnuit cu conținut rapid. Nu mai au răbdare, dau scroll imediat. O reclamă lungă riscă să piardă atenția înainte să ajungă la mesaj. O reclamă scurtă nu are acest risc: spune o singură idee și se oprește.

Asta nu înseamnă că orice reclamă trebuie scrutată drastic. Dar când scopul tău e un click, o vizită, o primă interacțiune, varianta scurtă e arma potrivită. Dacă vinzi ceva complex, care cere încredere și explicații, mesajul scurt e doar poarta de intrare și restul poveștii se spune pe pagina de destinație, în retargeting, în conținutul mai lung.

🤔 Tu ai rulat vreodată o reclamă atât de scurtă? Dacă da, scrie-ne în comentarii cm a mers.

Sursa postării: Fossen, Kim și Chae, „The Impact of Ad Length on Ad Effectiveness: Do Micro Ads Work?", Journal of Marketing, 2025.
https://journals.sagepub.com/doi/10.1177/00222429251350657

Acesta nu e un internship. Îi poți zice ucenicie. Unii o să-i spună sclavie.

Dar dacă ești „fiert” pe marketing, dacă ȘTII că vrei să lucrezi în domeniul acesta, s-ar putea să fie o lansare în carieră exact cm îți doreai, dar nu mai sperai să existe.

Fiindcă ai ocazia să înveți în câteva luni mai mult marketing decât ai face-o în ani de zile altundeva sau pe cont propriu.

Vezi detalii și aplică dacă consideri că ți se potrivește:

Acesta nu este un internship Vrei să aduni experiență dar nu ai de unde?

Când un site de cumpărături oferă sugestii în căsuța de căutare, înainte ca oamenii să scrie ceva, aceștia cumpără mai des și mai mult.

Deși este un detaliu care pare minor, schimbă comportamentul vizitatorilor de pe site.
A căuta ceva presupune un efort: trebuie să te gândești ce vrei și cm să formulezi. De aceea, orice reduce acest efort, chiar și un punct de plecare sugerat, te împinge mai departe spre cumpărare. Te ajută să treci mai ușor de la „vreau ceva” la „am găsit ceva”.

Totuși, nu orice sugestie funcționează la fel:
- Termenii precum „popular acum” cresc puțin vânzările.
- Sugestiile personalizate, bazate pe ce a vizionat recent vizitatorul, aproape dublează efectul.
- Iar sugestiile la întâmplare nu fac nimic, devin doar zgomot.

Cu alte cuvinte, căsuța de căutare nu e doar navigare, e o oportunitate de persuasiune. Iar varianta cea mai eficientă este cea personalizată.

Dacă vrei să testezi ideea pe propriul site, poți încerca asta cu A/B testing cu trei variante: căsuță goală, căsuță cu termeni populari/trending și căsuță cu ultimele produse văzute de acel vizitator.
Apoi analizezi: cine caută mai mult, cine adaugă în coș, cine cumpără. E simplu de testat, iar diferența ar putea să te surprindă.

Sursă pentru postare: studiul „How Does Prepopulating Search Bars with Keywords Affect Online Consumer Behavior? A Field Experiment”
https://www.eurekalert.org/news-releases/1104758

Fiecare afacere are un owner, dar și un growth owner.

Poate că o să spui acum: „Bine, bine, dar nu e același lucru? De ce să despici firul în patru? Că doar e același fir.”
Nu, nu chiar 🙂

Chiar despre asta a discutat Toma cu Szabolcs-Levente Pantea, în cadrul podcastului Business Boyz Romania.

Owner-ul și growth owner-ul pot fi aceeași persoană, dar pot fi și persoane diferite.
Growth owner-ul este acea persoană care face ca lucrurile să se miște în marketing.
Este omul care rezolvă. Este cel responsabil de creștere, nu doar de acțiune.

A fost o discuție lejeră, ca între doi amici la o cafea și au mai sărit de la una la alta: de la AI la autenticitate, de la GEO la consumatorul român vs. cel american. Și multe altele.

Dacă vrei, o poți asculta și tu între ședințe, în drum spre casă sau de ce nu, în timp ce speli vasele 🙂

Găsești link-ul în comentarii 💪

Cum recunoști un prieten într-o gară aglomerată?

Dacă poartă o geacă simplă, roșie, îl vezi aproape instant. Dacă poartă un tricou plin de modele și culori, ochiul tău are nevoie de mai mult timp să-l repereze în restul mulțimii. Chiar dacă e cel mai bun prieten al tău :)
Creierul reacționează întâi la formă, abia apoi recunoaște cine e.

La raftul din supermarket se întâmplă ceva similar. Un cumpărător grăbit are doar câteva secunde să decidă ce ia de pe raft, iar în acel interval scurt nu contează cât de bine cunoaște brandul. Contează cât de ușor de „citit” e ambalajul dintr-o privire.

Câțiva cercetători au pus electrozi și camere de eye-tracking pe oameni care se uitau la reclame de bere expuse la raft, ca să vadă exact unde și cât de repede se oprește privirea. Designurile simple erau observate mai repede și privite mai mult timp decât cele complexe. Iar asta se întâmpla indiferent dacă brandul era cunoscut sau complet nou pentru privitor.

Diferențele au fost semnificative. Chiar și un detaliu mărunt, ca așezarea produsului pe orizontală în loc de verticală, face ca procesarea informației în creier să se facă cu aproape o secundă mai repede. Iar acest lucru este enorm, dat fiind că o decizie de cumpărare la raft se ia în doar câteva secunde.

Poate te întrebi la ce te ajută această informație.

Indiferent dacă lucrezi în product design sau creezi materiale de promovare, un design aglomerat încetinește decizia de cumpărare. Simplul bate uneori faimosul, măcar și pentru aproape o secundă. Iar acest lucru îți poate da un avantaj în a convinge omul să cumpere de la tine.

Uită-te astăzi la unul dintre materialele tale de promovare și întreabă-te: ce pot elimina pentru ca mesajul să fie înțeles mai repede?

Sursă pentru postare: Darko Lukić, Slađana Starčević și Goran Pitić, „Assessing the Impact of Point-of-Sale B**r Brand Ads Through Consumer Neuroscience Research”.
https://reference-global.com/article/10.2478/ngoe-2025-0017?tab=preview