APMGS

Art. 450 alin. (1) CATUC recunoaște explicit categoria executanților specializați cu urmărirea în timp și precizează că aceștia au rol și în perioada de utilizare a construcțiilor.

Art. 463 completează: laboratoarele execută analize și încercări necesare inclusiv activităților de expertizare tehnică și urmărire a comportării în timp.

Concluzia, în acord cu P130-2025: activitățile de urmărire care presupun investigații — măsurători, încercări distructive sau nedistructive, analize de laborator — se pot derula doar de laboratoare autorizate. Nu orice firmă care montează senzori execută și investigații în sensul normativului.

Autorizarea laboratorului pentru tipul specific de încercare contează.

Când contractați servicii de monitorizare structurală sau geotehnică, verificați autorizarea laboratorului pentru tipul specific de încercare executat?

Episodul 14 al seriei APMGS dedicate art. 550 a prezentat graficul de monitorizare introdus de art. 551. Lectura propusă aici: din coroborarea art. 550, 551 și 508, graficul este un instrument de coordonare, nu un document care se substituie celorlalte.

Programul de urmărire stabilește CE și CU CE EXIGENȚE se urmărește. Proiectul tehnologic spune CUM se implementează tehnic. Graficul spune CÂND se desfășoară fiecare activitate.

Graficul nu înlocuiește proiectul de monitorizare geotehnică din NP 074-2022. Nu înlocuiește nici jurnalul evenimentelor — jurnalul consemnează ce s-a întâmplat, graficul programează ce urmează.

Problema reală: Codul introduce această documentație fără model, fără conținut-cadru și fără reguli de corelare cu celelalte documente UCT. Cine îl actualizează tehnic? Cum se revizionează? Ce informații trebuie să conțină efectiv? Întrebările rămân deschise.

Articolul complet, pe apmgs.ro (link în primul comentariu)👇

Cine credeți că ar trebui să actualizeze tehnic graficul în exploatare: beneficiarul direct sau firma specializată pe care o contractează?

O nouă ediție a buletinului informativ Structural Health Monitoring este aici!
https://www.linkedin.com/pulse/catuc-urm%C4%83rirea-comport%C4%83rii-%C3%AEn-timp-construc%C8%9Biilor-de-r1b5f

Această ediție dedicată sănătății structurale a mediului construit aduce informații despre:
✔ CATUC – Urmărirea comportării în timp a construcțiilor: de la prevederea legală la aplicarea în practică
✔ Compendiu P130/2025 - De la normă la practică
✔ APMGS la Caravana Educațională ROFMA – Brașov 2026

Aici vă puteți abona la următoarele ediții ale newsletter-ului 👉 https://lnkd.in/dNpKUN4a

Art. 509 CATUC confirmă ceva esențial: urmărirea comportării în timp nu începe după recepție.

Alin. (4) lit. f) cere, dacă este cazul, planurile cu rețelele de urmărire și amplasarea mărcilor și reperelor în detaliile de execuție. Alin. (4) lit. i) cere, tot dacă este cazul, planurile de montaj ale echipamentelor de măsură și control în corpul construcției.

Mărcile, reperele și senzorii au poziții desenate — la fel ca armăturile sau instalațiile. O marcă de tasare montată după turnarea finisajelor, într-un loc ales la fața locului, nu mai măsoară ce trebuia măsurat de la început.

Proiectul de urmărire este parte componentă a proiectului tehnic de execuție. Activitatea de urmărire poate demara încă din faza de execuție.

În proiectele pe care le-ați văzut, amplasarea mărcilor de urmărire apărea pe planșe sau era lăsată la latitudinea celui care măsoară?

Art. 508 alin. (2) lit. i) CATUC: proiectul tehnic de execuție include programul de urmărire pentru perioada construirii și primii 10 ani de exploatare.

Două noutăți față de P130-2025: execuția intră explicit în program, iar programul inițial pentru exploatare acoperă un prim interval de 10 ani.

Urmărirea nu se oprește la 10 ani. Art. 550 o extinde pe toată durata de existență.
Schema logică: program inițial → evaluare la 10 ani → recalibrare → intervalul următor. Evaluarea la 10 ani a fost tratată în episoadele 12 și 13 ale seriei APMGS dedicate art. 550.

Ce rămâne neclar: art. 550 alin. (21) permite modificarea parametrilor urmăririi în urma evaluării, iar art. 551 prevede actualizarea graficului de monitorizare. Codul nu detaliază însă procedura de reemitere și aprobare a programului pentru intervalul următor.

Articolul complet, pe apmgs.ro (link în primul comentariu)👇

La construcțiile pe care le administrați, există un program de urmărire actualizat după primii 10 ani de exploatare sau s-a oprit la documentul din proiectul tehnic?

Cum trecem de la prevederea din normativ la ceea ce trebuie făcut efectiv pe teren?

APMGS a reunit într-un singur document „Compendiu P130/2025 – De la Normă la Practică”, un ghid de referință pentru urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor.

Compendiul aduce împreună:
🔹 prevederile P130-2025, explicate capitol cu capitol;
🔹 implicațiile practice pentru achizitori, proiectanți, executanți și beneficiari;
🔹 cele mai frecvente capcane întâlnite în aplicare;
🔹 contribuțiile specialiștilor din seria „Expert Corner”;
🔹 checklist-uri, grile de autoevaluare și alte instrumente operaționale.

Unul dintre mesajele centrale ale documentului este și deviza APMGS:

„Fără date, decizia e o ipoteză.”

Urmărirea comportării în exploatare nu este doar o cerință administrativă. Este un proces care începe cu definirea corectă a ceea ce trebuie urmărit și continuă cu măsurare, înregistrare, interpretare și decizie.

👉 Linkul pentru accesare Compendiul P130/2025 în primul comentariu

Art. 426 și 430 CATUC formalizează responsabilitatea proiectantului pentru fundamentarea tehnică a urmăririi.

Din coroborarea celor două articole rezultă o structură cu trei documente: programul de monitorizare pentru execuție, programul de urmărire pentru exploatare și, când este necesar, proiectul de urmărire specială. La acestea se adaugă graficul de monitorizare (art. 551), elaborat tot de proiectant, iar la CC3 și CC4 cu urmărire specială, proiectul tehnologic al executantului specializat (art. 550 alin. (15)).

Nu sunt variante din care se alege una. Sunt documente complementare, fiecare pentru altă etapă. CATUC nu elimină documentațiile din P130-2025 — le integrează într-un cadru care începe din perioada construirii.

Sintagma „după caz” contează. Nu orice construcție are nevoie de proiect de urmărire specială. Dar orice construcție din CC2–CC4 are nevoie de program.

Articolul complet, pe apmgs.ro (link în primul comentariu)👇

Ați primit vreodată, ca beneficiar sau administrator, toate cele trei documente de urmărire distincte la predarea construcției?

Art. 407 CATUC aduce trei precizări despre programul de urmărire din perspectiva cerințelor fundamentale.

Alin. (1): în cartea tehnică se prevede o secțiune privind programul de urmărire. Noutatea: individualizarea expresă a programului ca secțiune distinct identificabilă.

Alin. (2): criteriile se stabilesc prin ordin al ministrului. La intrarea în vigoare a CATUC, ordinul nu exista. Nu există vid normativ — rămân aplicabile P130-2025 și HG 766/1997. Viitorul ordin ar trebui să armonizeze, nu să pornească de la zero.

Alin. (3): spectrul larg de calificări nu înseamnă competență generală. Atribuțiile concrete trebuie corelate cu natura fenomenului. Pentru monitorizarea geotehnică rămân aplicabile NP 074-2022 și, la excavațiile adânci și construcțiile din zona adiacentă, NP 120-2014.

Articolul complet, pe apmgs.ro (link în primul comentariu).👇

Ce credeți că ar trebui să clarifice cu prioritate ordinul ministrului: competențele specialiștilor, conținutul programului sau procedura de actualizare?

Ultimul episod din seria dedicată urmăririi comportării în timp în Codul urbanismului. Am parcurs art. 550, alineat cu alineat. Închidem cu art. 551, care introduce un instrument nou.

Graficul de monitorizare.

Alin. (3) îl definește ca desfășurarea programată în timp a tuturor activităților, proceselor și etapelor de monitorizare din perioada execuției și exploatării. Alin. (4): este parte din proiectul tehnic de execuție și este elaborat de proiectant.

Se modifică, potrivit alin. (5), la cererea organismelor cu atribuții de control, la solicitarea proiectantului sau a unui expert, ori pe perioada exploatării, în funcție de fenomenele excepționale care se produc.

Iar alin. (6) spune cine îl ține la zi. Pe durata execuției, dezvoltatorul, prin managerul de proiect. După darea în exploatare, beneficiarul, fie direct, fie prin intermediul unei firme specializate.

Alin. (1) reia, în altă formă, ideea de la care am pornit: pe întreaga durată de existență a unei construcții se desfășoară activitate de urmărire a comportării în timp sau procese de evaluare. Fără pauze. Excepția rămâne CC1.

Recapitulând seria, Codul cere acum documente distincte, cu autori distincți: programul de urmărire al proiectantului, proiectul tehnologic al executantului specializat, graficul de monitorizare, raportul de urmărire, consemnarea în jurnalul evenimentelor și baza de date din cartea tehnică.

Distincția dintre ele va fi, probabil, principala sursă de confuzie în primul an de aplicare. Urmează legislația secundară, inclusiv metodologia de încadrare în clase de consecințe.

Vă mulțumim celor care ne-ați scris pe parcursul seriei. Întrebările rămase deschise le strângem și le adresăm mai departe.

Care dintre prevederile articolului 550 credeți că va fi cel mai greu de aplicat în practică?

Episodul 13 din seria dedicată art. 550. Ce se întâmplă concret la evaluarea de la zece ani.

Alin. (21) descrie procedura și, mai ales, ce poate rezulta din ea.

Inspecția va fi una amănunțită și extinsă. La cererea proiectantului inițial sau a experților care efectuează evaluarea, activitatea de monitorizare poate cuprinde și alte tipuri de măsurători decât cele prevăzute în programul din proiect. Se poate recurge la testări de materiale, sondaje, măsurători la nivel local sau global.

Deci evaluarea nu se limitează la ce s-a măsurat până atunci. Poate cere date noi.

Iar rezultatele posibile sunt patru, și fiecare are consecințe.

Acordarea unui certificat de bună comportare a construcției. Un document nou în legislația românească.

Recomandarea de măsuri de reparare, reabilitare sau consolidare.

Reducerea sau prelungirea duratei de existență proiectate a construcției, în ansamblu sau pentru subsisteme componente.

Modificări ale parametrilor procesului de urmărire în timp.

A treia merită citită de două ori. Durata de existență proiectată a unei clădiri devine, prin alin. (21) lit. c), o mărime care se poate corecta în ambele sensuri, pe baza a ceea ce s-a măsurat. Nu o estimare făcută o dată, la proiectare, și lăsată acolo.

Testările de materiale, sondajele și măsurătorile menționate aici sunt investigații. Cine le poate executa și cu ce autorizare este o discuție pe care asociația o poartă de mai bine de un an.

Ce ar trebui să conțină, în opinia dumneavoastră, un certificat de bună comportare ca să fie util și nu doar o hârtie în plus?